Interpretarea unei harti

     Fie ca mergi intr-o calatorie, excursie, expeditie, fie ca alegi sa faci cercetari, observatii sau reprezentari analitice asupra unei zone, indiferent de domeniul de activitate, o harta este mai mult decat utila. Pentru a sti cum sa citim in mod corect o harta, cu scopul de a scoate cate mai multe elemente de pe ea, care sa ne fie de ajutor in ceea ce faccem, trebuie sa intelegem unele aspecte care stau la baza formarii unei harti. Daca inainte hartile erau doar pe hartie (analogice), iar timpul de realizare era foarte mare, acum dupa aparitia PC-urilor si software-urilor GIS, realizarea unei harti este mult mai facila, motiv care a dus la aparitia hartilor digitale tot mai detaliate.
        Harta se defineste ca fiind o reprezentare grafica convetionala, precisa, generalizata si micsorata a suprafetei terestre pe o suprafata plana, care prezinta anumite detalii naturale si sociale de la un moment dat, cu scopul de a oferi date spatiale.
      Hartile pot fi clasificate in mai multe dupa mai multe criterii: in functie de teritoriul reprezentat (mapamonduri, harti continentale, harti de stat); in functie de scara (harti la scari mari intre 1:25000 si 1:200000 sau topografice, harti la scari mijlocii sau de ansamblu cu scara intre 1:200000 si 1:1000000 si harti cu scari mici sau geografice cu scari de peste 1:1000000); in functie de continut (generale si tematice sau speciale – climatice, pedologice, utilizarea terenurilor); in functie de destinatie (militare, turistice, didactice), in functie de format (analogice si digitale).
Pentru a intelege cat mai bine o harta trebuie sa tinem cont de elementele ei.

  • Continutul hartii
  • Titlul
  • Legenda
  • Scara
  • Orientarea
  • Metadatele
  • Descrieri/Fotografii(optional)

        1. Continutul este suprafata cartata a hartii respective. Continutul fiecarei harti este obtinut diferit, pe baza unor regului matematice specifice si cu ajutorul principiilor de generalizare si simbolizare.
Fiecare harta care a fost creata trebuie sa aiba la baza o proiectie. Proiectia cartografica este procedeul matematic cu ajutorul caruia se reprezinta suprafata curba a Pamentului pe o suprafata plana, harta. Exemple de proiectii: proiectia azimutala ortografica polara, proiectia azimutala stereografica oblica, preiectia azimutala stereografica 1970, proiectia azimutala polara centrala, proiectia cilindrica Mercator, proiectia conica Ptolemeu, proiectia Mollweide, proiectia Grinten, proiectia globura sau sferica, proiectia stelata. Pentru tara noastra s-a adoptat Proiectia Stereo 1970.
       De retinut este ca inainte de a stabili si crea proiectia trebuie alegem un datum sau un sistem de referinta. Datumul este informatia necesara stabilirii unui sistem de coordonate pe un obiect, in cazul de fata Pamantul. Datumul geodezic este setul de informatii care face posibila transpozitia coordonatelor geografice de pe suprafata pamantului in coordonate in modelul adoptat: sfera sau elipsoid. In tara noastra se foloseste datumul Dealul Piscului/Pulkovo 1942 adoptat in 1973.
       Generalizarea este modul de simplificare a unei harti in functie de scara stabilita. In procesul de realizare a hartii trebuie sa se faca o simplificare a realitatii, pentru ca nu pot incapea toate detaliile, facandu-se o selectie a elementelor ce vor aparea pe harta. Cu cat scara este mai mica, cu atat harta este mai generalizata, iar pe harta apar principalele elemente de multe ori fiind inutila. Asa ca o harta mult simplifica nu ne va fi de mare ajutor, decat sa avem doar o idee de ansamblu asupra unei zone. Generalizarea este realizata prin diferite metode: selectie, simplificare, agregare, extragere, dislocare, colaps.
        Simbolurile de pe toate hartile sunt foarte importante, pentru ca altfel am distinge cu greu ce este reprezentat pe harta. Ele au niste variabile cum ar fi: forma, culoare, dimensiune, orientare. Fiecare harta in functie de tip are simbolurile ei, care trebuie sa fie alese dupa niste standarde stabilite dinainte. Ele ar trebui sa fie aceleasi, daca de exemplu comparam doua harti turistice, simbolurile trebuie sa fie identice, insa de multe ori simbolurile sunt diferite.
       Toponimia hartilor, textul, numele de pe harti  intalnite in cadrul hartilor ne ofera posibilitatea de a localiza sau identifica anumite elemente. Ele trebuie sa fie cat mai usor de citit, scrise conform standardelor stabilite. Ele sunt scrise in functie de importanta lor, de ceea ce reprezinta pe harta avand o marime a textului, o culoare, inclinatie, forma. La fel si aici apar unele probleme pe harti pentru ca multi prefera sa adopte alte denumiri sau sub o alta forma cand le trec pe harti.
        Culorile sunt alese si ele in functie de harta pe care o avem si de cele mai multe ori sunt  sugestive, pentru ca dupa culori ne putem da seama de elementele existente in ea. De exemplu, daca avem o harta turistica montana, in care avem culoarea verde, putem intui repede ca reperezinta zona cu vegetatie sau zona impadurita, daca avem o zona colorata cu un gri sau o culoare mai deschisa ne putem da seama ca reprezinta un areal de gol alpin. Si culorile pentru fiecare in parte ar trebui sa aiba niste culori standard dar de multe ori ele difera.
       Reprezentarea reliefului are o semnificatie majora in citirea unei harti indiferent de tipul ei. Prin dispunerea reliefului in harta, ne putem da seama de forma relefului, de orientare, de declivitate, de altitudine.
     Doua criterii ce stau la baza reprezentarii reliefului sunt comensurabilitatea si plasticitatea. Primul termen presupune ca reprezentarea sa fie corecta din punct de vedere geometric, altiudinea unui punct sa poate fi calculata, deasemenea si unghiurile, directia pantelor, distanta, volumul. Al doilea termen presupune ca reprezentarea sa redea impresia tridimensionala a reliefului, orientarea crestelor, a pantelor a vailor, in cat sa aiba o imagine cat mai reala a reliefului.
      Folosindu-se metoda reprezentării curbelor de nivel, de exemplu, pe o harta turistica putem face imediat o scurta analiza a hartii. In functie de densitattea lor si din cat in cat sunt reprezentate pe harta, putem stabili altitudinea la care se afla un element (cabana, varf), putem stabili cat de abrupta este panta pe un traseu turistic, diferenta de nivel pe care o parcurgem, dificultatea terenului, stiindu-se ca unde curbele sunt dispuse haotic sau intrerupte putem avea o zona cu stancarii sau teren accidentat. Daca ar fi definim curbele de nivel, putem spune ca, sunt acele linii care arata locatia altimetrica a unor puncte cu altitudine egala. Ele sunt de mai multe feluri: principale, intermedire, ajutatoare, accidentate. Cateva caracteristici ale lor sunt: deplasandu-ne pe aceeasi curba, nu urcam nici nu coboram; doua curbe care se opun sunt de valori egale; curbele se pot atinge dar nu se pot intretatia; curbele inainteaza spre dealuri si se retrag spre vale; cu cat curbele sunt mai dese cu atat panta este mai mare. De cele mai multe ori curbele sunt cele mai utile in citirea unei harti, dar si in construirea altor harti. De stiut este faptul ca putem obtine alte harti pe baza lor cum ar fi harta hipsometrica, harta pantelor, harta orientarii versantilor, harti cu care putem obtine elemente noi care nu pot fi de ajutor in cercetare, analiza spatiala. Ele pot fi obtinute prin mai multe metode insa nu intram in amanunt.
       O alta metoda de reprezentare a reliefului pe harti este cea a punctelor cotate. Cu ajutorul lor ne putem localiza sau referentia, stabilindu-ne niste puncte de reper atunci cand alegem sa facem de exemplu un traseu montan, o cercetare. Ele sunt reprezentate prin diferite simboluri de cele mai multe ori insotite si de denumirea acestora. Ele difera ca si densitate, mai ales in zonele montane, unde gasim mai multe elemente de acest tip. Aceasta metoda este folosita impreuna cu metoda reprezentarii cu ajutorul curbelor de nivel.
        Si reprezentarea prin metoda liniilor structurale este o varianta intalnita pe unele harti. Ea consta in faptul ca este compusa din mai multe fatete ce se unesc in lungul unor linii. Prin aceasta metoda se considera ca se realizeaza reteaua hidrografica si celelalte linii care divid relieful (pante, creste, culmi). Aceste linii ofera o structura mult mai organizata a reliefului. Si aceasta metoda este una suplimentara, care este utila daca este folosita împreuna cu cea a reprezentarii prin metoda curbelor de nivel.
Daca tot ce am enumerat mai sus intra sfera elementelor ce pot fi mai usor intelese de cei mai instruiti in domeniu, acum enumeram si cateva elemente principale pe care oricine trebuie sa le inteleaga pentru a putea deslusi o harta.
Cand cumparam, descarcam sau prin orice alta sursa intram in posesia unei harti, trebuie sa luam in considerare cateva aspecte esentiale
      2. Titlul hartii este cel care apare in prim plan si care trebuie sa fie cat mai succint, pentru ca utilizatorul sa isi dea seama ce harta are in fata sa. Exemple de titluri: Harta Orientarii Versantilor din Muntii Fagaras, Harta Turistica a Parcului National Piatra Craiului, Harta Politica a lumii. In titlu trebuie sa se evita abrevierile, cuvintele care nu sunt necesare, in cazul in care titlul este mai mare se poate folosi un subtitlu pentru mai multe explicatii, el trebuie sa aiba o lizibilitate cat mai buna.
       3. Legenda hartii. Fara o legenda, harta este greu de inteles de utilizator, daca nu este expert in domeniu. Asa ca legenda este un factor determinant in interpretarea  unei harti. Ea defineste simbolistica hartii care trebuie sa fie identica cu ceea ce este in continutul hartii. Trebuie sa contine un titlu elocvent, sa fie plasata intr-un loc unde sa nu distraga atentia hartii, adica sa nu iasa mai mult in evidenta decat continutul hartii, sa fie cat mai usor de inteles, cat mai estetica. As spune ca este unul dintre cele mai importante aspecte dintr-o harta pentru a intelege cat mai repede elementele ce constituie harta.
        4. Scara hartii. Este expresia micsorarii generale a Pamanetului inaintea proiectarii sale in plan. In functie de scara, putem aprecia usor distantele din teren in cazul in care stim sa o citim. In cazul in care scara este 1:1000 atunci unui segment de pe harta de o anumită  lungime ii corespunde in teren o lungime de 1000 de ori mai mare.  Adica pe harta 1 cm va insemna in teren 1000 de cm/100 m. Pe harta scara o putem gasi in mai multe feluri:

  • Numerica se exprimă ca o fracţie – 1:1000
  • Grafica este reprezentarea grafică a scării numerice şi permite determinarea grafică a distanţelor de pe teren.
  • Directa se prezintă pentru o hartă la scara 1: 100 000, sub forma :1 cm = 1 000 m

           5. Orientarea este cea care ne arata punctele cardinale, in general al nordului, realizandu-se de cele mai multe ori orientand harta cu nordul in sus sau folosind o sageata reticulara.
           6. Metadatele sunt informatiile despre harta cu privire la data cand a fost realizata, de cine a fost realizata, sursa bibliografica, proiectia. Metadatele nu trebuie sa atraga foarte mult atentia, fiind amplasate intt-un loc mai putin important al hartii.
         Pe langa aceste metadate unele harti mai pot veni cu mici descrieri sau cu cateva fotografii in cazul hartilor turistice.
         Citind toate aceste elemente veti putea cu usurinta sa interpretati o harta, fiindu-va de ajutor in cazul in care aveti nevoie. Mai sunt elemente ce pot aparea pe unele harti in functie de utilitatea lor, insa acestea sunt cele esentiale care nu trebuie sa lipseasca de pe o harta.
        La inceputul articolului spuneam ca hartile in funtie de format poti fi analogice si digitale, cele digitale pot fi statice si dinamice. Daca cele statice au aceeasi utilitatea ca cele analogice, in ultimul timp o mare amploare au luat-o cele dinamice sau mai bine zis, interactive. Un mare avantaj in cazul celor interactive este ca o poti modifica oricand si poti adauga elementele noi. Ele sunt amplasate pe un server dinamic unde putem naviga in diferite zone ale globului cu mare usurinta. Prezinta un mare avantaj acest tip de harta pentru usurinta cu care putem manipula datele, updatarea lor in permanenta cu noi date si optiunea de a aduce noi elementele hartilor, cum ar fi o scurta descriere a unui obiectiv, o imagine, un video. In ultimul timp acest tip de harti castiga tot mai mult teren in detrimentul celorlalte, chiar daca sunt pe servere online, sunt diferite aplicatii care pot salva hartile offline si le putem utiliza si fara internet.

Related Post

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *