Cei mai frumosi munti din Romania

    Cutreierand muntii tarii noastre in lung si-n lat am ramas cu amintiri de neuitat, am deprins multa experienta si cunostinte, am întâlnit oameni minunati si am descoperit locurile cele mai frumoase, locuri care le voi descrie in acest articol. Muntii nostri nu sunt nicidecum printre cei mai inalti ai lumii, nici macar ai Europei, insa au niste caracteristici si frumuseti aparte. In cele ce urmeaza vom incerca sa descriem in cateva cuvinte motivele pentru care i-am plasat in topul preferintelor noastre.

Muntii Retezat – Cu o suprafata de 413 km patrati, fara a include aici Masivul Piule (Retezatul Mic), masivul face parte din Carpatii Meridionali – Grupa Retezat – Godeanu. Sunt formati in mare parte de roci cristaline, avand in componenta sa si calcare. Frumusetea lor consta in multitudinea de lacuri glaciare, varfuri semete de peste 2400 de metri, chiar si 2500 m, intr-o hidrografie bogata, o flora si o fauna diversa cu specii unice nemaiintalnite in alte locuri. Lacurile glaciare Bucura si Zanoaga sunt printre cele mai renumite, si totodata conduc suprematia in topul celor mai adanci si celor mai mari din tara noastra de acest tip. Varfuri precum Peleaga 2509 m, Papusa 2508 m,  Retezat 2487 m sunt superlativele ce-i atrag cel mai mult pe montaniarzi. Vaile glaciare Bucura, Stanisoara, Pietrele, Valea Rea sunt vai impresionante ce cantoneaza lacuri graciare si pe care apa isi croieste drum printre padurile de conifere si paduri de foioase. Ca tot veni vorba de flora acestui paradis, aici putem enumera specii de plante rare, unele ocrotite de lege, precum floarea de colt, sangele voinicului, strugurii ursului, gentiana, zambrul, bujorul de munte. Nici fauna nu este de neglijat, ursul, lupul, rasul, capra neagra, cocosul de munte sunt cateva din speciile ce pot fi intalnite in acest areal. Datorita acestor specii masivul a fost declarat Parc National din 1935 si are in compenenta lui  Rezervatie Stiintifica Gemenele, care din pacate este restrictionata si se poate vizita doar pe baza de autorizatie. Intr-adevar accesul in acest masiv este mai greoi, insa efortul depus merita cu prisosinta. Cele 25 de trasee turistice ii ofera montaniardului satisfactie si relaxare. Traseele de pe Valea Bucurei, Valea Pietrele, Turul Lacurilor, Valea Stanisoarei, Culmea Lolaia – Vf Retezat, Curmatura Bucurei – Vf Peleaga – Vf Papusa sunt cateva poteci ce trebuie sa le iei la pas neaparat daca vii in Muntii Retezat.

Muntii Fagaras – sunt cei mai inalti si cei mai întinși munti din tara noastră. Ei fac parte din Carpatii Meridionali – Grupa Fagaras si au o suprafata de 1558 km patrati. Se bucura de cea mai mare notorietate in randul iubitorilor de mari inaltimi pentru ca cele mai inalte varfuri de la noi din tara de gasim aici: Varful Moldoveanu 2544 m, Varful Negoiu 2535 m, Varful Vistea 2527 m. Dar frumusetea acestor munti nu se rezuma doar la asta. Lacurile glaciare in care oglindesc crestele semete ale acestui masiv, vai glaciare intinse, cascade, o vegetatie si o fauna bogata sunt cateva din bijuteriile Fagarasilor. Muntii Fagaras sunt visul oricarui impatimit al muntelui, mai ales pe timp de iarna. Creasta lui este o lama de fierestrau lunga de vreo 90 de km pe care temerarii vor sa o cucereasca in anotimpul alb. Muntii Fagaras au o retea de trasee impresionanta, numara vreo 80, fiind cea mai mare din Carpații Românești. Pe vale traseele ofera privelisti atragatoare in care intalnim rauri ce strabat fiecare etaj montan. intalnim Lacurile glaciare Balea, Capra, Caltun, Podu Giurgiului, Iezerul Triunghiular, Urlea, Podragu, Avrig. Pe interfluvii avem o perspectiva captivanta spre varfurile ce depasesc frecvent 2400 – 2500 de metri (Modoveanu 2544 m, Negoiu 2535 m, Vistea 2527 m, Lespezi 2522 m, Cornul Caltunului 2505 m, Vanatarea lui Buteanu 2507 m, Dara 2501 m, Hartopul 2506 m, Musetescu 2495 m, Ucea Mare 2434 m, Galasescu Mare 2470 m, Arpasu Mare 2468 m si Mic 2461 m, Buda 2431 m, Podragu 2462 m etc) si avem portiuni ce iti pun la incercare abilitatile. Custura Saratii, portiunea dintre Negoiu si Laitel, Fereastra Zmeilor – Varful Moldoveanu. La fel ca si in Retezat, si aici putem gasi o flora si o fauna diversa. Daca alegi Fagarasul, nu rata Creasta Masivului, Valea Rea, Valea Sambetei, Varful Lespezi, Cabana Negoiu – Varful Negoiu, Valea Vistei, Valea Podragului.

Sus de tot - Varful Moldoveanu

Piatra Craiului – daca te uiti pe o harta, la prima vedere nu spune nimic, are o suprafata de doar 106 km patrati si o inaltime de doar 2238 m. Insa, dupa ce ii calci pentru prima data taramul, te indragostesti de el. Formatiuni sculptate in calcar, trasee in care iti creste adrenalina, pesteri, creste zgrunturoase, flori de colt, capre negre ce merg acrobatic pe stanci, pereti de catarare pentru alpinisti le gasesti in acest labirint numit Piatra Craiului. Fac parte din Carpatii de Curbura din Grupa Bucegilor. Numara vreo 30 de trasee, multe din ele cu un grad ridicat de dificultate, recomandate montaniarzilor bine initiati in ale muntelui. Daca strabati creasta atat vara, cat si iarna, ai toate sansele sa crezi ca esti in rai. Vara poti intalni frecvent flori de colti, capre negre, portiuni accidentate, alunecoase si ascutite ce iti testeaza capacitatea fizica si morala, si bineinteles privelisti încântătoare. Iarna nici nu am cuvinte sa o descriu, ma rezum la unul singur – divin. Alte trasee atractive sunt cele de pe Marele Grohotis, in care intalnim Pestera Stanciului si Cerdacul Stanciului, Brana Caprelor, Padina Hotarului, La Zaplaz – La Lanturi. Toate traseele de la 1500 m in sus sunt o provocare pentru orice montaniard, asa ca, nu mai sta pe ganduri, dar inainte ai grija sa-ti invetia lectia, nu veni nepregatit.

Muntii Bucegi – ii stim cu totii, cei mai umblati probabil de la noi din tara. Daca strici o intrebare in mediul online, imediat esti asaltat cu o serie de raspunsuri, unele utile, altele ironice, toti se pricep la Bucegi. Fac parte tot din Carpatii de Curbura, tot din Grupa Bucegi. Probabil va intrebati de ce ii incudem aici. Am mai motivat candva decizia asta si, daca vreti sa deslusiti acest mister, rasfoiti Geomorfologia Romaniei scrisa de Pr. Dr. Docent Grigore Posea. Au o suprafata de 300 km patrati si o retea de trasee turistice vasta, vreo 70, mai scurte sau mai lungi. Sunt formati din calcare si conglemerate, deci avem sanse sa gasim pesteri, formatiuni calcaroase interesante, chei si cateva cascade. Pestera Ialomicioarei, Cascada Moara Dracului, Cascada Caraiman, Cascadele Vanturis, Cheile Tatarului, Cheile Zanoagei. Au o serie de trasee superbe, multe din ele fiind pe vai. Valea Gaura, Valea Cerbului, Valea Malaiestilor, Valea Jepilor Mici, Valea Ialomitei la care se pot adauga cele pe culmi, cum ar fi, La Prepeleag – Bucsoiu – Omu, Batrana – Doamnele – Omu, Lucacila – Tataru – Bucsa. Intr-un timp il plasam pe locul trei, insa explorand mai mult Craiul, Bucegiul a coborat un loc.

Alb si albastru

Muntii Rodnei – sunt perla Orientalilor. Cu o alcatuire din roci cristaline in amestec cu calcare acesti munti au niste superlative care ii pozitioneaza pe locuri fruntase in topul nostru. Au o desfasurare uosr asemanatoarea cu cea a Fagarasului, dar cu o suprafata mai mica si cu altitudini ce depasesc cu putin 2300 m (Vf Pietrosul Rodnei). Insa se pot lauda cu cascada ce are cea mai mare cadere de apa – Cascada Cailor. Se pot lauda si cu cateva pesteri (Izvorul Tausoarelor, Jgheabul lui Zalion, Pestera Laptelui). Gasim aici si lacuri glaciare, dar putine fata de munti precum Fagaras sau Retezat. Lacul Izvorul Bistritei, Lacul Iezer, Lacurile Lala sunt la mare cautare de turisti si montaniarzi. Varful Pietrosul Rodnei este printre cele mai atractive obiective, la care se adauga si Varful Ineu. Sunt cateva trasee frumoase pe care poti accede si merita pe deplin sa le iei la picior. Traseul ce urca prin Rezervatia Lala, unul dintre cele mai frumoase din tara, in care gasesti doua la lacuri si o cascada, specii rare, crescute in mod natural, precum Zambru, un traseu tematic prin care poti studia flora si fauna zonei, poti urca pe al doilea varf ca inaltime – Vf Ineu. Creasta intre Saua Batrana si Saua Gajei o poti strabate in orice sezon, iar pentru asta trebuie sa fii iscusit. Varfurile Rebra, Cormaia, Galatiului, Gargalau,  Ineu, Ineut le intalnesti pe traseul de marcat cu banda rosie. Un alt traseu este cel care pleaca din Borsa si face legatura cu creasta. Treci pe langa Lacul Iezer ce seamana cu conturul Romaniei, urci pe cel mai inalt varf al masivului si continui pe Varfurile Buhaescu si poti trage cu ochiul si la Lacurile Buhaescu. Alte trasee ce le poti incerca sunt cele de pe Valea Vinului sau Valea Cormaia.

Muntii Parang – aflati in Carpatii Meridionali, au o suprafata de 726 km patrati. Masivul Parang este un masiv format din sisturi cristaline mezozoice si calcare jurasice si cretacice avand multe similitudini cu Muntii Retezat si Fagaras. Din pacate, in masiv nu gasim multe trasee marcate si nici cabane montane, decat cele aflate la poatele lui. Chiar si asa, avem cateva trasee spectaculoase in care putem gasi creste înalte cu altitudini ce trec de 2400 si 2500 m, cel mai inalt Parangul Mare(2519 m), lacuri glaciare (Lacul Mandra, Calcescu, Rosiile, Zanoaga Mare, Mija), o flora si o fauna similara celorlalte masive enumerate mai sus. Creasta masivului este un traseu pe care poti merge in orice anotimp, si din care ai privelisti de neuitat. Se desfasoara pe o distanta de 40 de km si trece peste varfuri inalte ca Parangul Mare, Gemanarea, Stoienita, Carja, portiunea de creasta cea mai lunga cu altitudini de peste 2400 de metri. Tot din creasta poti vedea Lacurile Zanoaga Mare, Gheresul, Mandra, Carja. Un alt traseu important ce merita sa-l explorezi este cel ce urca pe Valea Rosiile in Creasta Parangului. Intalnesti Lacurile Zanoaga Stanei, Lacul Rosiile, Lacul Lung si Lacul Mandra. Traseul ce pleaca de la Obarsia Lotrului la Lacul Calcescu sau cel ce urca din Pasul Groapa Seaca pana in creasta in Saua Piatra Taiata pe Muntele Gauri, pe care avem sansa de a gasi si vestita floare de colt. Pe teritoriul Muntilor Parang gasim si frumoasele Chei ale Jietului, ale Oltetului, si cele ale Galbenei unde se afla Pestera Muierii.

    Lista poate continua, Muntii Ceahlau, Muntii Rarau&Giumalau, Muntii Ciucas, Muntii Caliman, Masive din Apuseni ca Bihor si Vladeasa, Muntii Godeanu, Muntii Tarcu, Muntii Cindrel, Muntii Iezer&Papusa, Muntii Maramuresului ocupa si ei un loc important printre cei mai frumosi si vizitati munti din tara noastra.


Bibliografie

1. Posea G., Geomorfologia Romaniei, anul 2005, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti.
2. Fratu I., Beleaua A., Fratu O., Pe Custurile Fagarasene, anul 1991, Editura pentru Turism Bucuresti.
3. Cristea Em., Dumitru N., Bucegii – Turism si alpinism, anul 1964, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport Bucuresti
4. Munteanu V. A., Pop G. O., Vezeanu C., Parcul National Piatra Craiului – Ghid tematic al traseelor de vizitare, anul 2015, Editura ARS Docendi, Universitatea Bucuresti.
5. Popescu N., Muntii Parang – Colectia Muntii Nostri, anul 1986, Editura Sport – Turism Bucuresti
6. Popescu N., Muntii Retezat – Colectia Muntii Nostri, anul 1982, Editura Sport – Turism Bucuresti
7. Buta I., Buta Ana A., Muntii Rodnei – Ghid Turistic, Colectia Muntii Nostri anul 1979, Editura Sport-Turism

Related Post