Magnificul Bucegi – Lucacila si Plaiul lui Mircea

PERIOADA: 6 ianuarie 2018


Echipa: Florin, Teo, Ionut, Marian


Traseu: Cabana Bolboci – Cabana Podu cu Florile – Muntele Zanoaga – Varful Lucacila – Muntele Deleanu – Plaiul lui Mircea – Lacul Bolboci – Cabana Bolboci
Timp de mers: 7 ore
Marcaj: Cabana Bolboci – Muntele Zanoaga , Stana Lucacila – Crucea lui Nae Popescu , Crucea lui Nae Popescu – Plaiul lui Mircea – Lacul Bolboci  (marcaj rar si sters)
Distanta: 16.59 km
Diferenta de nivel cumulata: 657 m urcare, 657 m coborare 
Altitudinea minima 1435 m, altitudinea maxima 1895 m
Viteza de deplasare 2.83 km/h
Drum de acces: Moroeni – Sanatoriu Moroeni – Lacul Bolboci (drum neasfaltat)
Greutate rucsac  5 – 6 kg
Surse de apa: nu exista apa pe traseu


Echipament: bocanci, ciorapi de iarna – 2 perechi, pantaloni lungi – 2, polare – 1, bluza de corp – 2,  geaca de ploaie si vant, geac de puf, manusi – 2, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, termos, bete de trekking, parazapezi.


Observatii: traseul este mediu ca dificultate, nu se recomanda iarna pe caderi insemnate de zapada si ceata.  Pe Plaiul lui Mircea lipsa marcajului poate cauza ratacirea, in special pe vreme rea sau iarna. 

Lucacila - Plaiul lui Mircea
Problem showing album.
1. Please recheck your google user id : 103572681594466156022
2. Please recheck your album id : 6511731494006162289
3. Please confirm whether this google plus album is public album (visible to everyone).
4. Check official website for more information click here

    Intenționăm sa iau o pauza pana spre sfârșitul lui Ianuarie dupa ultima tura din Munții Rarau&Giumalau, dar cum sa stai acasa când muntele te cheamă la el. Bucegiul ne-a dat strigare si noi am răspuns. Nu se crăpase inca de ziua când am plecat noi, dar asa e, cine se trezește devreme pe munte ajunge. Facem cam trei ore pana la Bolboci, ultima porțiune pe drumul de acces am parcurs-o cu atenție sa nu cumva sa dam in gropile de pe drum.
        La ora 10 intram pe traseul marcat cu cruce rosie ce duce pe Muntele Zănoaga la fosta cariera, de unde s-a extras roca pentru Barajul Bolboci. Pe drumul larg pășim prin zapada de vreo 10 cm pana la Cabana Podu cu Florile, o construcție ce pare a-l fi avut inginer pe Dorel. Prostie la superlativ, sa construiesti o cabana intr-o excavație de pământ care risti oricând sa vina peste tine, e chiar de rasul curcilor. Cabana zace acum părăsită pentru ca necesita inca atâția bani pentru consolidarea malului.
        Revenim la ale noastre, dupa ce trecem de cabana avem varianta sa urcam pe punct galben direct la Stana Lucacila sau sa continuam spre Zănoaga. Continuam spre Zanoaga pana la punctul de belvedere timp de 30 de minute. Pe o asa vreme, de aici ai o priveliște frumoasa cu tot ce te înconjoară. Nu zăbovim mult, dupa o scurta pauza de masa ne întoarcem putin si luam direcția Muntelui Lucacila. Nu se vedea nicio urma, asta însemna ca trebuia sa spargem zapada. Pana la stana înaintam greu, crusta de zapada crapa sub greutatea noastră. Speram ca dupa stana sa fie mai bine, pentru ca in ritmul asta o scoteam greu la capăt.
       Ajunși la stana, inspectam putin încăperile si ne vedem de drum. Se prezintă destul de bine, te poți adăposti o noapte aici, desi pe mine nu prea ma încânta ideea dormitului in stana, mai bine la cort. Ieșim in bătaia vântului, un lucru îmbucurător, deoarece zapada avea sa fie mai tare si noi înaintam cu ușurintă. Incepem sa luam altitudine, iar ce ni se ivea in fata ochilor ne fascina. Cerul era de un albastru pur fara pic de nor. Leaota, Iezer&Papusa, Piatra Craiului si Bucegiul se aflau de acum in sfera noastră vizuala. Urmăream creasta matematica, nicidecum marcajul care merge pe partea dreapta pe curba de nivel. Chiar la urcarea pe Vaful Lucacila alunecai repede din cauza stratului nou depus peste cel înghețat. Din varf pășim din ce in ce mai bine, crusta se menținea inca tare, înaintând lejer. Ne bucurăm din plin de asa privilegii, soare, zapada tare si peisaje captivante. Câinele de la cabana ne însoțea in permanenta, chiar ne arată traseul. Asa ghid sa tot ai. La un moment dat intram pe marcaj, el începe sa urmărească traseul de creasta. Inainte de a părăsi Muntele Lucacila si a intra pe Muntele Deleanu luam o pauza de masa. Energia pierdută trebuia recuperata. Aventura merge mai departe pe culme pana la Plaiul lui Mircea pe care il urmăream din depărtare. Vremea buna ne dădea posibilitatea sa facem observații bune, sa intuiești repede pe unde merge traseul.
       Ne încadram bine in timp, pe la 14:00 facem stanga chiar lângă crucea lui Nae Popescu, cartograf roman, care a scris ghiduri turistice din Colecția Munții Noștri, Munții Retezat si Munții Parang fiind doua din volumele ce-i apartin. De aici marcaj nu vezi, dar noi aveam ghidul cu noi, ne călăuzea pașii spre Lacul Bolboci pe unde știa el mai bine. Zapada începea sa fie din ce in ce mai moale, caldura anunțată acționa. Nu era asa de rau pentru ca ne aflam in coborâre. Din când in când mai trăgeam cu ochiul pe GPS sa nu cumva sa ne abatem de la traseu. La intrarea in padure găsim marcajul triunghi rosu sters si rar. Dupa vreo câteva sute de metri greu dădeai de el, consultând GPS-ul vedem ca ieșisem de pe traseu si ne îndreptam spre un drum lat si ravenat ce iese putin mai departe de Cabana Bolboci. Traseul care cobora in vale părea a fi dificil, neavând rost sa-l căutam daca il găsisem pe asta.
       Ajungem pe lumina jos, chiar mai avem timp sa luam masa la cabana. Tura noastră s-a încheiat cum nu se poate mai bine, astăzi Bucegiul a fost magnific, oferindu-ne relaxare si peisaje captivante.

Related Post