Valea Alba – Muntii Bucegi

Detalii traseu: timp de mers, marcaj, echipament, observatii.

Perioada: 29 Iunie 2019


Traseu: Caminul Alpin Busteni – Valea Alba – Brana Vaii Albe – Brana Caraimanului – Jepii Mici – Caminul Alpin Busteni


Marcaj: Busteni – Plaiul Munticelului – Int. pe Valea Alba , Valea Alba – Brana Vaii Albe nemarcat, Brana Caraimanului , Jepii Mici – Busteni


Timp de mers: 9 ore


Echipament: bocanci de munte trei sezoane, ciorapi – 3 perechi, pantaloni lungi (gore-tex) – 1, pantaloni softshell, pantaloni scurti, bluza de corp – 1,  tricou cu maneca scurta – 3, geaca de ploaie si vant  Goretex, geaca softshel- 1, geaca de puf, manusi – 2, lanterna frontala cu baterii de rezerva, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, coltari, piolet, casca.


Observatii: traseul este dificil, vara Valea Alba pastreaza multa zapada pe firul vaii, fiind necesar echipamentul (casca, coltari, piolet) parcurgerii traseelor de iarna alpine. Traseul prezinta pasaje expuse, portiuni accidentate, probleme de orientare. 

Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).

Total distance: 14360 m
Max elevation: 2303 m
Min elevation: 910 m
Total climbing: 1907 m
Total descent: -1907 m
Total time: 06:20:33
Download

        Sambata, sfârșit de Iunie, avea sa fie o zi perfecta de explorat Valea Alba din Munții Bucegi. De ce zic asta, pentru ca valea inca păstrează multa zapada pe firul ei, iar in aceasta zi temperaturile scădeau destul de mult pentru o zi de vara. Adică, maxima era undeva la 8 grade si zapada era cat de cat tare,  optima pentru mersul la colțari.
      Ajungem la Căminul Alpin la 9 si ceva, ne schimbam si accedem pe traseul marcat cu triunghi rosu ce străbate Plaiul Munticelului. Intram in forța in traseu si luam repede altitudine, vream sa intram cat mai repede pe vale. Facem 1 ora si ceva pana găsim o poteca ce merge câțiva zeci de metri in aceeași direcție cu cea ce duce spre Refugiul Costila. Nu suntem atenți si, când ma uit pe harta sa vad unde e izvorul, îmi dau seama ca am luat-o greșit. Coboram câțiva metri si facem dreapta pentru a ieși pe poteca ce ne interesa. Panta ia proporții si ne solicita bine picioarele pana ieșim la punctul de belvedere si ulterior la Verdeața. Dupa câteva poze cu valea, scoatem coltarii, pioletul si casca, echipandu-ne pentru traseu de iarna. O vale prelunga dreapta numai buna de schiat, fiind probabil raiul schiorilor off – piste. Urcam bine, zapada este tare, iar coltarii prind din plin in ea. Avem in fata noastră mulți turiști, nu le putem spune nici drumeti pentru ca ne dam seama de jos ca înaintează greu si cu siguranța nu aveau ce le trebuiau la ei. Ne apropiem de ei rapid, pana se termina prima serie de zapada, adică pana in Saritoarea Carnului. Pe la jumate găsim un baiat ușor speriat, stand pe o piatra. A renunțat la traseu si bine a facut, si-a dat seama la ce risc se expunea. Ceilalți au ales sa continue, unii urcau in patru labe, unii aveau colțari dar călcau in ei parca ar fi călcat pe cioburi de sticla. La Săritoare suntem nevoiți sa o luam pe de-a dreptul, nu aveai cum sa treci de ei si inaintau destul de greu. Ieșim deasupra lor si ne continuam traseul. Pe porțiunea asta am scos coltarii si suntem nevoiți sa-i punem din nou. Urmează inca un parte lunga de zapada pana la Saritoarea Mare. Panta este si mai accentuată, solicitându-ne bine. Ne urmează si ceilalți, mulți dintre ei tot in patru labe, ținându-se unii de altii. Unul dintre ei aluneca vreo 20 de metri si scapă cu bine, insa niciunul nu renunța. Probabil au facut traseul pana urma, vor zice ca merita sa încerce mai mult daca pe asta l-au facut, sa treacă la alt stadiu. Pe a treia porțiune de zapada nu mai punem coltarii si mergem pe versantul stâng pana ajungem la o săritoare unde scrie pe o piatra spre Brana Vaii Albe.
     Desi urcasem destul de bine la colțari timpul se scurgea cu rapiditate, asa ca facem stanga pe Brana spre Crucea Caraiman. Când intram pe marcajul cruce rosie luam o pauza. Plăcută ne-a fost șederea când am căzut ca ne-am așezat chiar lângă niște flori de colt. Găsisem si pe Valea Alba trei flori micuțe dar aici erau mai multe. O pauza de 20 de minute si ne continuam traseul pe Brana Caraimanului. Aveam ceva timp de când nu mai venisem pe aici.
     Ne îndreptam spre Jepii Mici sa-i coboram pentru a nu știu câta oară. Incep sa ma resimt, Valea Alba ne solicitase putin. O scurta pauza la cabana si ne lăsam la vale. Traseul este plin de drumeti cum era de așteptam. Totuși putini oameni in zona pentru ca telecabina nu mergea din cauza vântului. Ultima oară o coborasem in mare viteza, in unele locuri chiar alergând. Trebuia sa prindem ultimul tren de 21:30. Câteva poze cu Cascada Caraiman si cu micile peșteri create in zapada, in rest nu prea ne mai captează nimic atenția.
     Ceasul trecea de ora 18:00 când ajungem in Busteni si ne gândeam unde am pierdut atâta timp. Ma așteptam sa fim mult mai devreme jos. De la Ieșirea din traseul ne așteaptă inca vreo 3 km pana la masina. Găsim o poteca pe deasupra orașului si o urmam ca sa nu mai ocolim prin oraș. La 19:00 suntem in sfârșit la masina, tura noastră s-a încheiat dupa 9 ore de mers. 


Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.


Related Post