Magura Codlei – Peisaje de primavara
Perioada: 17 Mai 2020
Traseu: Codlea – Piatra Alba – Vf Magura Codlei – Cetatea Neagra – Poiana Marul Dulce – Codlea
Marcaj: Codlea – Piatra Alba – Magura Codlei 
, Magura Codlei – Cetatea Neagra 
, Cetatea Neagra – Poiana lui Sulica – Poiana Marul Dulce – Codlea 
Timp de mers: 5 ore 30 minute
Echipament: adidasi drumetie, ciorapi – 2 perechi, , pantaloni softshell, bluza de corp – 1, tricou cu maneca scurta – 1, geaca de ploaie si vant Goretex, geaca de puf, manusi – 1, lanterna frontala cu baterii de rezerva, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1.
Observatii: traseul este mediu ca dificultate, prezinta portiuni usor accidentate ce nu sunt recomandate pe timp de vreme rea sau iarna; se poate aluneca usor si prezinta zone cu panta accentuata.
Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).
Max elevation: 1272 m
Min elevation: 609 m
Total climbing: 798 m
Total descent: -798 m
Total time: 03:36:40
Ajunși la poalele Munților Codlei, in Persanii de Sud, dupa un periplu in Munții Buila Vânturarița, ne instalam corturile in Zona Maial renumita pentru grătare, muzica si petreceri de prost gust. Ziua in care am ajuns, adică sambata, era pentru odihna, dupa aventura ușor istovitoare in Munții Olteniei. Nu ne odihnim chiar asa de bine, nu am fost prea inspirați in alegerea acestui loc, dar nici nu aveam chef sa ne mutam.
In următoarea zi ne infingem la drum la orele 10:00 pe traseul marcat cu triunghi galben ce duce pe cel mai înalt varf – Măgura Codlei. Drumul forestier se termina repede si incepem pe o poteca acoperită de frunze ce își înăsprește pana pe măsura ce înaintezi. Simteam o oarecare oboseala dupa ziua de vineri, dar totuși aveam energia necesară sa-i fac fata traseului. El merge in mare parte prin padure, doar când ajungem la Piatra Alba avem o deschidere spre orașul Codlea si spre Masivele Postavaru sau Piatra Mare care abia se vad de instabilitatea atmosferică ce plana in jurul nostru. Ultima parte de traseu este accidentata ce trebuie trecută cu o usoara atenție. Iarna sau pe timp de ploaie ar fi cam incomoda. Oprim deseori pentru un mic respiro, in rest mânam spre varf. La grota facem câteva poze si de aici mai avem câțiva pași pana pe Măgura Codlei. Cred ca ne-a luat cam doua ore jumătate, încadrându-ne in timpul dat de indicatoare. Nu era clar pe unde vom cobori.
Stam vreo 30 de minute pe varf pentru a lua masa si pana la urma descindem spre Cetatea Neagra pe punct rosu. Facem un mic ocol pentru a avea o panta mai dulce la coborâre, menajam articulațiile inca neobișnuite cu porțiunile dificile si instabile. Ieșim dupa ceva timp la o belvedere din care vedem satul Holbav si ne vedem de drum. O ora jumatate ar fi pana la cetatea ce datează din anii 1300. Drumul este furnicar, întâlnind frecvent oameni pe poteca, se vedea bucuria pe chipul fiecăruia dupa perioada de izolare. Câteva pietre mai păstrează ruinele cetății, nu va așteptați la mare lucru, nici nu ai la ce face poze. Stam putin timp aici si facem cale întoarsă pentru o scurta porțiune de traseu din care facem dreapta pe triunghi albastru.
Traseul devine lejer, panta se atenuează si coboram in voie. Câțiva stropi de ploaie își fac simțită prezenta dar nu scoatem inca gecile pentru ca avea sa fie doar o bura. Ieșim in Poiana Sulica, si pe masura ce inaintam dam de alte marcaje cum ar fi banda albastra sau triunghi rosu. Triunghiul rosu ne interesa pe noi pentru ca este cel ce face legătura cu Zona Maial de unde am plecat noi. Vremea devine din ce in ce mai furioasa, cu vant si câțiva stropi de ploaie, când ajungem noi. Ne-am încadrat numai bine in timp si nu ne rămâne decât sa plecam spre casa dupa o pauza la mesele aflate in camping.
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.
