Hidratarea pe munte
Apa este unul dintre elementele esențiale in viața de zi cu zi. Daca fara mancare putem rezista mai mult timp, fara apa este greu, mai ales daca faci sport.
Am avut câteva experiențe neplăcute, nu extreme, dar care mi-au creat o stare de disconfort sau usoara panica atunci când mai aveam de străbătut pe munte o parte din traseu fara apa. Intr-o tura pe creasta Ciucașului din Bratocea pana pe Zaganu si coborâre in Cheia, pe o caldura infernala, apa nu mi-a ajuns decât pentru 3 sferturi de traseu. Pe Creasta Parângului, iarna, aproape jumătate de traseu am mâncat zapada, din cauza faptului ca nu ma hidratasem bine cu o zi inainte, iar o cafea băută de dimineața mi-a dat in continuu senzație de sete, epuizând, astfel, apa in scurt timp. In Bucegi, pe Valea Morarului, pe o caldura mare si pe un traseu pe care nu găsești apa, vreo doua ore, pana in Poiana Izvoarelor, am stat numai cu gândul la apa. Au mai fost cazuri in care simteam nevoia de mai multa apa, însă niciunul dintre ele nu au fost cazuri extreme si nici nu mi-as dori ca pe viitor sa am intamplari de genul asta.
De fiecare data când plecam pe munte ne întrebam câta apa sa luam cu noi. La inceput căram multa apa, știindu-ma de mic o persoana care consuma multe lichide, nu va gândiți la alcool :)). Cu timpul căutam sa mai reduc din greutate, ca si daca iei multa greutate cu tine efortul este mai mare, iar organismul va cere cu siguranța apa. Vorbeam cu un profesor din facultate si îmi spunea sa ma învăț sa beau mai putina, sa beau la limita, dar de multe ori mi-am dat seama ca ma simt obosit sau a doua zi beam apa in continuu. Au fost ture lungi in care am băut 0.5 l de apa, iar in următoarea tura am fost tentat sa iau putina apa si exact atunci sa am o sete excesivă. Un aspect important de care trebue sa ținem cont este si zona in care mergem, știindu-se bine faptul ca masivele dezvoltate pe calcare sau conglomerate, cum ar fi Bucegiul, Ciucasul, Piatra Craiului păstrează cu greu apa la altitudini înalte. In concluzie, dupa experiențele descrise mai sus, o sa redau câteva aspecte de care trebuie sa ținem cont atunci când plecam pe munte:
- când plecam pe munte trebuie sa ne informam din timp daca avem pe traseul nostru surse de apa si daca ele sunt permanente, mai ales in anotimpul cald când multe izvoare pot seca, fiind condiționate de căderile de precipitații; cum spuneam mai sus, munții dezvoltați pe calcare si conglomerate sunt cunoscuți ca fiind deficitari la apa in zonele înalte, pentru ca au coeficient mare de dezagregrare si apa se infiltrează mult mai ușor, motiv pentru care nu sunt nici lacuri si întâlnim peșteri sau avene; traseele pe culmi sau creste înalte pot avea la fel deficit de apa;
- daca traseul nostru se desfășoară pe timp de iarna, nu ar fi rau sa avem la noi un arzator si o butelie de iarna pentru a putea topi zapada in caz de nevoie, izvoarele pot îngheța;
- in turele lungi de creasta, in care alegem sa campam la cort, departe de cabane si urme de civilizatie, este ideal sa gandim ca locurile de innoptare sa fie lângă o sursa de apa sau apropiată;
- trebuie evitate mâncărurile sărate sau foarte dulci care iti o continua senzație de sete; ceapa, usturoiul, condimentele sunt si ele de ocolit;
- alcoolul nu are nicio legătura cu sportul si in niciun caz cu muntele, pe lângă faptul ca poți suferi accidente, e posibil sa te dezhitrateze si sa fii nevoit sa consumi multa apa; la fel si cu băuturile carbogazoase cu un conținut ridicat de zahăr ce iti dau in continuu senzația de nesaț, eu folosesc niște băuturi cu vitamina B5, B6, cu zinc sau magneziu;
- hidratarea este importanta si in ziua premargatoare drumetiei, mi s-a intamplat sa nu beau suficiente lichide care sa ma hidrateze si a doua zi pe munte sa simt mereu o senzatie de sete;
- nu este indicat sa bem apa din lacuri stătătoare, in preajma cărora se afla stane de oi sau cirezi de vite, din locuri in care apa traversează un drum sau o gospodărie; in astfel de cazuri putem folosi dispozitive, căni sau pahare filtrante ce purifica apa sau pastile speciale;
- ideal ar fi, ca in ture lungi sa avem cel putin 1.5 sau 2 l de apa, daca sursa cea mai apropiată de apa se afla la 4 – 5 ore distanța, chiar 3 – 4 l daca distanta este si mai mare, iar temperaturile sunt ridicate;
Am scris acest articol din experiențele mele avute de-a lungul anilor, însă lucrurile pot sa difere de la caz la caz. In mod cert apa nu trebuie sa lipseasca din rucsacul drumetului, chiar daca de multe ori ne dorim sa fie cat mai usor.
2 thoughts on “Hidratarea pe munte”
Atunci cand scriem un articol, scopul este acela de a reda cat mai mult din experiențele noastre avute pe munte și nu de a face eseuri din alte cărți. De altfel, nu suntem medici nutriționiști, iar scopul articolului nu a fost acela de a recomanda cititorului cum sa mănânce sănătos, ce vitamine sa ia sau carbohidrați. Noi am avut niște experiente neplăcute și din astea am tras niste concluzii pe care le-am prezentat aici.