7 trasee din Muntii Fagaras
Cu cea mai densa retea de trasee marcate, Masivul Fagaras ofera montaniarzilor posibilitatea de a-si satisface pofta de munte in orice anotimp al anului. Creste semete ce depasesc de 8 ori 2500 m, vai glaciare adanci in care lacurile aduc un plus de savoare, cascade zgomotoase sunt cateva obiective ce-l plaseaza in topul celor mai frumoase masive din Romania.
Am parcurs multe trasee din acest munte, unele si pe timp de iarna, motiv pentru care vom da cateva exemple si detalii celor ce vor sa se aventureze in Alpii Transilvanii, asa cum ii denumea Emmanuel de Martonne.
- Creasta masivului – masoara aproximativ 90 de kilometri din Valea Oltului, la vest, pana in Plaiul Foii, la est. Sa o parcurgi pe toata iti trebuie o conditie fizica de exceptie, experienta, vreme buna si o organizare buna. Nu mai vorbim de parcurgerea ei pe timp de iarna. Acest periplu ar insemna o adevarata expeditie de 10 -12 zile in care doar cei cu o experienta bogata pe traseele de iarna sau in muntii inalti ai lumii o reusesc. Pentru a ne bucura de aceasta splendoare avem posibilitatea de a o strabate si pe bucati, partea interesanta fiind cea din mijloc. Adica intre Varful Serbota si Varful Vistea. Posibilitatea de urca pe cele mai inalte varfuri din Romania, Moldoveanu si Negoiu, se datoreaza Transfagarasanului, drum ce despica Muntii Fagaras in doua prin tunelul Balea. De aici avem varianta de a pleca spre est catre Vf Moldoveanu intr-o aventura de 7 – 8 ore in functie de antrenametul fizic al fiecaruia. De la Lacul Balea pornim intr-o panta accentuata spre Saua Capra de unde nu se arata alt lac glaciar, Lacul Capra. Muntele cere sacrificii mari si de aici avem diferente mari de nivel, fiind nevoiti sa facem dese urcari -coborari luand la rand Varfurile Arpasu, Mircii, Tarata, Corabia, Ucea Mare, Ucisoara, Vistea si asaltul final spre cel mai inalt varf al tarii noastre – Vf Moldoveanu 2544 m. Cealalta varianta, spre vest, este Varful Negoiu. Aici avem ceva mai putin de tras si in doar 5 ore putem ajunge pe al doilea varf ca inalttime si sa revenim in aceeasi zi pe poteca lui Grigore daca avem o zi lunga de vara la dispozitie. Avem cateva obiective importante, cum ar fi: Laita, Laitel, Lacul Caltun, Strunga Doamnei. Bineinteles ca sunt si alte variante de a aborda aceste portiuni de creasta tinand cont de reteaua de trasee despre care va spuneam la inceput.
- Valea Rea – Vf Moldoveanu – unul dintre cele mai tranzitate trasee in anotimpul calduros deoarece acesta este unul dintre cele mai scurte pentru a ajunge in topul tarii noastre. In doar 4 ore, cei cu un antrenament fizic bun, se pot bucura de o priveliste de neuitat daca au noroc de vreme buna. Dupa ce am mers cu masina un drum, pe alocuri anevois, de 40 de km, de la Stana lui Burnei ne inscriem pe Valea Rea in zgomotul cascadelor ce ne insostesc o perioada de timp. Cascada Zbuciumata si Cascadele Vaii Rele ofera un spectacol natural atractiv montaniarzilor ce se aventureaza pe aceasta vale sudica. Urcam intr-o panta asidua pragurile glaciare specifice Fagarasilor pana iesim la un lac colmatat si nu departe dam Lacul Iezerul Triunghiular. Nu mai avem mult pana in creasta, adica pana in Portita Vistei. De aici avem de infruntat panta cu multe grade spre Varful Vistea, al treilea varf ca altitudine din tara, dar care nu se bucura de acelasi succes ca Moldoveanu pentru ca sunt foarte aproape unul de altul. Doar 15 minute ne mai despart de summit si, dupa ce trecem de Spintecatura, ne mai trebuie putina atentie pe portiunea dificila ajutati de cateva lanturi. Noi am avut atunci norocul de cea mai buna si stabila vreme de cand mergeam pe munte cu o vizibilitate superba. Si ca meniul sa fie complet avem posibilitatea de a cobori pe la Lacurile Galbena si Curmatura Pojarnei pentru a face un traseu circuit si a reveni de unde am plecat.
- Cariera de Piatra – Cabana Negoiu – Varful Negoiu – un traseu lung pentru a ajunge prin partea de nord pe Varful Negoiu. Pana la cabana este o plimbare pe un drum forestier ce urca in curbe, accesibil si masinilor off-road. De la cabana incepe adevarata aventura, la inceput suntem nevoiti sa trecem cateva podete si apoi sa iesim in golul alpin pentru a lua in piept panta abrupta. Admiram Cascada Saratii ce curge pe peretii sculptati de agentii internisi externi, deasupra carora se afla cea mai de temut portiune din Fagaras – Custura Saratii. Urmatorul obiectiv este Piatra Caprei pe care o intalnim la aproape 2000 de metri mergand pe o poteca alunecoasa. Ne lasam apoi in dreapta pe langa Piatra Pranzului pentru a urca in Saua Cleopatrei si de unde putem vedea Acul Cleopatrei – ce a mai ramas din el. Din sa mai avem un hop si suntem pe varf, dar un hop ceva mai mare pentru ca avem o panta accentuta pana pe varf. Din varf totul este splendoare, Varfurile Lespezi, Cornul Caltunului, Strunga Dracului, Custura Saratii toate le puteti admira din acest punct. Pentru intoarcere putem opta pentru varianta Custura Saratii – Varful Serbota – Creasta Serbotei care la fel este un traseu spectaculos recomandat celor cu experinta din cauza portiunilor accidentate. Noi l-am facut intr-o zi, chiar cu un ocol mai mare si nu ne-a parut, desi 13 ore nu sunt putine.
- Valea Sambata – Fereastra Mare/Fereastra Mica – un traseu pe partea nordica a masivului ce ne poarta intai prin padure, apoi ne scoate in golul alpin chiar la Cabana Valea Sambetei, de unde avem mai multe variante de traseu, doua fiind iesirile in creasta in cele doua ferestre. Fereasta Mare intre Varfurile Cultul Balaceni si Slanina, si Fereastra Mica intre Slanina si Galasescu Mic. Asadar, pornim de la Manastirea Sambata de Sus sau chiar mai sus daca vrem sa intram cu masina pe drumul forestier, si timp de 2 ore mergem pe poteca umeda, prin padure, pana iesim la cabana. Traseul este usor vara, accesibil si incepatorilor, iar la cabana ne putem delecta cu o priveliste frumoasa spre creasta sau spre Piatra Caprei. De la cabana lucrurile se complica putin, mai ales pe traseul spre Fereastra Mica din cauza marcajului rar si sters si a pantei accentuate in ultima parte. Pe Fereastra Mare este ceva mai usor si bine marcat, fiind o varianta buna si pe timp de iarna atunci cand zapada ne-o permite. Din creasta avem multe variante, dar ceva mai lungi. Adica spre Varful Moldoveanu pe care faci vreo 6 ore si ceva de la Cabana Sambata sau pe Varfurile Dara si Hartopul pe care faci vreo 4-5 ore.
- Piscul Negru – Varful Lespezi – un traseu relativ usor ca tehnica, ce poate fi parcurs si iarna fara prea mari eforturi. Cand zic prea mari eforturi ma refer la cei care au ceva experienta de iarna in zona inalta cu echipamentul specific. Traseul in sine nu este la fel de spectaculos ca celelalte de mai sus, insa priveslistea de pe varf compenseaza. Daca de pe Negoiu vedem Lespezi, aici, normal, e invers. Urcam de la Piscul Negru prin padure pe o panta mai inclinata pana iesim la stana si totodata in golul alpin. Urcam indelung pe o culme domoala pana la 2200 m cand dam de stanca ce trebuie ocolita prin dreapta, singurul obstacol iarna dupa ce a nins abundent. Dupa acest mic impediment avem din nou o panta ceva mai artagoasa pe ultima suta de metri si suntem la peste 2500 m. Si de aici avem posibilitatea de a face un circuit prin valea ce coboara oarecum pararel cu creasta, fiind nevoiti sa coboram intai in Saua Lespezi pentru a ne lasa la vale in punctul din care am plecat. Aceasta varianta poate fi folosita doar vara.
- Breaza – Valea Urlea – Dara si Hartopul – un traseu pe care mie mi-a placut foarte mult este cel ce pleaca din Breaza si urca pe Varfurile Dara si Hartopul prin Valea Urlea. Un traseu lung, intradevar, dar salbaticia locurilor merita efortul. Din capatul localitatii pornim pe un drum forestier pana la un moment dat, cand poteca se ingusteaza, locurile devin suspicioase si umblate de frecvent de animale salbatice in care merita sa faci putina galagie. Pana la fosta cabana, arsa acum din temelii, avem ceva de tras, vreo 3 ore si 30 minute. Si abia suntem la 1500 m. Urmeaza inca o repriza de urcus sutinut pana a ajungem in Curmatura Mosului in apropierea careia avem si un refugiu intr-o stare bunicica. De aici pentru noi a inceput o aventura si mai mare. Mersul la frontala pentru a ajunge la Refugiul Urlea pe punct albastru. Avand o vreme buna si calduroasa de toamna nimic nu ne-a retinut sa nu continuam pe curba de nivel pentru a cauta in noapte micutul refugiu. Cu spirit de aventura l-am gasit si o noapte aici am innoptat. A doua zi, pe un soare puternic de la primele ore ale diminetii urcam spre creasta si avem ocazia sa vedem valea uscata in toata splendoarea. Primul obiectiv, Lacul Urlea, din apropierea caruia ne facem provizii de apa si apoi luam altitudine spre cele doua varfuri de peste 2500 m. Un traseu lung ce nu avea sa se termina prea curand ca dupa ce am iesit in creasta, am urcat pe cele doua varfuri, am luat o pauza de masa si am continuat pana in Saua Bratilei, coborand in Dejani. Un traseu de doua zile de aproape 40 de km. Aveam si variante mai scurte pentru aceasta tura, insa, pe oricare ai alege-o, pentru o zi, este cam mult chiar si vara.
- Fereastra Zmeilor – Podragel – Cabana Podragu – marcat cu cruce albastra, traseul ca distanta este scurt, dar diferentele mari de nivel schimba datele problemei. Suntem nevoiti sa traversam caldarile glaciare Pietroasa, Fruntii, Vartopului, Podragelul. Noi am facut acest traseu in sens invers cu plecare de la Cabana Podragu dupa o seara petrecuta acolo. Panta ne ia in primire si in scurt timp suntem in Saua dintre Lacuri. De aici incepe aventura printre vaile impresionante in care procesele geomorfologice si-au lasat amprenta. Frumusetea primei vai este completata de Lacul Podragel ce are o forma asemanatoare Lacului Bucura din Retezat. Urmeaza din nou un urcus sutinut spre Saua Podragel pentru a trece in Valea Arpasului unde avem doua caldari, Vartopul si Fruntii. Este imposibil sa nu iti placa asa ceva. La nevoie sau daca vrem sa fim departe de zonele aglomerate putem campa pe firul vaii. Traseul urmeaza aceeasi configuratie si urcam in Portita Fruntii din care vedem si Portita Arpasului (Fereastra Zmeilor). Avem insa de trecut Caldarea Pietroasa ceva mai prietenoasa ca celelalte pentru ca nu mai coboram atat de mult si in scurt timp intersectam creasta. Aici avem posibilitatea de a coborai in scurt timp la Cabana Capra sau sa continuam spre Balea. A doua varianta este ceva mai lunga, adica inca vreo 2 ore si 30 de minute in plus fata de cele 3 ore si 15 minute pe care le-am facut pana aici.
Am enumerat doar 7, dar pot fi adaugate si altele topul celor mai frumoase trasee din Muntii Fagaras. Mentionam ca traseele sunt de o dificultate peste medie si se recomanda sa avem o conditie fizica buna si echipament adecvat chiar daca le parcurgem vara.