Relieful glaciar este rezultatul actiunii ghetarilor instalati in Carpati, ce au avut drept cauze racirea climei in mai multe faze cuaternare si miscarile de inaltare. Se presupune ca in Romania ar fi fost doar doua astfel de faze, adica riss si wurm, fata de Alpi, unde ar fi fost patru faze, gunz, mindel, riss si wurm. Tipurile de ghetari prezenti in Carpatii nostri au fost de circ (Fagaras, Parang, Godeanu, Retezat,Tarcu, Rodna), de vale (Fagaras, Retezat, Parang, Rodna), de platou (Fagaras, Bucegi, Rodna). 
     Daca in momentul de fata ghetari in Romania nu mai avem, actiunea lor din trecut au lasat cateva amprente prin ceea ce numim astazi, relieful glaciar. Astfel, intalnim in muntii inalti: circuri si vai glaciare, morene, praguri, roci mutonate, microdepresiune de vai glaciare si sei de transfluenta, la care se adauga si forme periglaciare, precum custurile, strungile, acele, coltii, umerii, portitele, ferestrele.
     Lacurile glaciare, cele ce fac subiectul articolului de fata, sunt cantonate in circuri de vale si in complexe de circuri cu vai glaciare. In prezent, numaram circa 175 de lacuri permanente, toate fiind situate intre altitudini de 1700 si 2300 m. Cele mai multe gasim in Muntii Retezat (55), urmati de Muntii Fagaras (26), Muntii Parang (23), Muntii Rodnei (23), Godeanu 12. Mai gasim 7 in Tarcu, 4 in Cindrel si 3 in Sureanu. In Masivul Bucegi nu gasim astfel de lacuri din cauza consistentei rocilor de tip conglomerate. 
     Nu ne vom apuca sa le descriem pe toate, insa le vom da ca exemple pe cele mai frumoase si pe care, in decursul anilor, am avut ocazia de a le admira de la fata locului. 

Lacul Bucura – cel mai intins lac de acest fel, are o suprafata de 10 ha si se afla in circul glaciar cu acelasi nume, fiind situat in partea sudica a Masivului Retezat. Zona este o splendoarea in orice anotimp si des preferata de montaniarzi vara, cand, pe marginea lui, putem gasi si cate o suta de corturi. Suntem inconjurati de alte forme glaciare, precum custurile, forme ce atrag iubitorii de natura si de sporturi la inaltime (alpinism, drumetii montane, catarari). 

Lacul Zanoaga – cel mai adanc lac, cu 26 de metri, este situat tot In Masivul Retezat, pe partea sudica. Traseele turistice marcate ne poarta prin acest mic labirint, ideal pentru o oaza de liniste daca alegem sa dormim la cort pe malul lui. Nu este departe de Bucura, avand ocazia de a le vedea pe amandous in cadrul aceleeasi ture.

Lacul Balea – Muntii Fagaras, probabil, unul dintre cele mai populare lacuri datorita drumului de acces Transfagarasan sau a telecabinei ce pleca de la Balea Cascada. Anual, mii sau zeci de mii de turisti, drumeti, alpinisti se perinda in jurul acestui lac, desfasurand diverse activati: plimbari, drumetii, schi, alpinism. Are o suprafata de 4.6 ha si o adancime de 11 m, fiind situat la 2000 m altitudine. 

Lacul Capra – Muntii Fagaras, aflat la mica distanta de Lacul Balea, la o altitudine ceva mai mare (2230 m), dar cu o suprafta mai mica 1.6 ha, lacul este locul ideal de a dormi la cort si pentru a inteprinde cateva activitati montane in orice anotimp, una dintre ele fiind atingerea unui varf de peste 2500 m si anume, Vanatoarea lui Buteanu (2507 m)

Lacul Podragu – situat pe partea de nord a Masivului Fagaras, are o suprafata de 3 ha si o adancime de 16 m. Vara este un nume cunoscut si datorita cabanei amplasata la mica distanta de el, dar si de cei care aleg sa campeze la cort, fiind, totodata, si un bun punct de plecare spre cel mai inalt varf al tarii noastre, Vf Moldoveanu 2544 m. Flancat de doua muchii superbe, Tarata, respectiv Podragu, privelistea este una de vis stand la o cafea in fata cabanei. 

Lacul Iezerul din Muntii Rodnei – privit dintr-un anumit unghi, lacul seamana izbitor cu conturul Romaniei. Nu are o suprafata foarte mare, insa da zonei un plus de frumusete, mai ales cand in jurul lui avem inflorit si rododendronul. Un alt aspect important, de care trebuie sa tinem cont, este ca el se afla pe traseul ce culmineaza cu atingerea celui mai inalt varf din Carpatii Orientali – Vf Pietrosul Rodnei 2303 m. 

Lacul Lala Mare – aflat in una dintre cele mai frumoase rezervatii din Romania, Lacul Lala Mare, alaturi de Lala Mic, aduc un plus de savoare acestui mic labirint in care gasim diferite specii rare, atat din fauna, cat si din flora tarii noastre. Este pazit strasnic de Varful Ineu 2222 m, un alt colos al Masivului Rodnei. 

Lacul Galcescu – Muntii Parang – situat la 1900m altitudine, cu o suprafata de 3 ha si o adancime de 9 m, lacul este locul ideal de innoptat la cort, beneficiind de o liniste deplina. Practic, este un complex de lacuri, pentru ca in zona mai avem Lacurile Pasari, Pencu, Vidal si Iezer. 

Lacul Rosiile sau Taul fara Fund are o suprafata de 3.76 ha, 17.6 m adancime si se afla la 1980 m altitudine, fiind cel mai mare si cel mai adanc din Muntii Parang. El ocupa un loc marginal in imensa caldare Rosiile si este inconjurat de grohotisuri desprinse din Vf Paclesa. Pe parcursul traseului ce urca de la Cabana Groapa Seaca, pe Vaile Jiet si Rosiile, avem ocazia de admira si alte lacuri glaciare, cum ar fi: Zanoaga Stanei, Lacul Lung si Lacul Mandra. Odata ajunsi in Saua Gruiu, putem accede pe cel mai inalt varf al masivului – Parangul Mare. 

Lacul Avrig – este situat pe partea nordica a Masivului Fagaras, inconjurat de Varfurile Ciortea. Nu impresioneaza prin dimensiunile sale sau prin adancimea sa, insa este de o frumusete aparte. Chiar merita sa vii in zona pentru o seara la cort sau pentru a parcurge Creasta Ciortei daca esti bine initiat pe trasee nemarcate si accidentate. 

Bineinteles, in top pot intra si alte lacuri de origine glaciare pe care merita sa le vezi. Lacurile Buhaescu si Iezerul Bistritei din Muntii Rodnei; Lacul Slavei, Lacul Pietrele, Lacul Stanisoara, Lacul Galesul din Muntii Retezat; Lacul Urlea, Lacul Caltun, Lacul Podul Giurgiului din Muntii Fagaras, Lacul Mandra si Lacul Zanoaga din Muntii Parang; Lacul Iezerul din Muntii Iezer&Papusa; Lacul Iezer din Cindrel, fac si ele parte din superlativele reliefului modelat de ghetari pe teritoriul tarii noastre. 

Bibliografie

1. Posea G., Geomorfologia Romaniei, anul 2005, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti.
2. Posea G., Geografia fizica a Romaniei, anul 2006, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti.
3. Popescu N., Muntii Parang – Colectia Muntii Nostri, anul 1986, Editura Sport – Turism Bucuresti
4. Fratu I., Beleaua A., Fratu O., Pe Custurile Fagarasene, anul 1991, Editura pentru Turism Bucuresti.
5. Popescu N., Muntii Retezat – Colectia Muntii Nostri, anul 1982, Editura Sport – Turism Bucuresti
6. Buta I., Buta Ana A., Muntii Rodnei – Ghid Turistic, Colectia Muntii Nostri anul 1979, Editura Sport-Turism