Perioada 31 Ianuarie 01 Februarie 2025

---

Traseu: Casa Folea – La Table – Grind 1 – Coltii Gainii – Vf La Om – Saua Grind – Vf Lespezi – Saua Funduri – Poiana Grind – La Table – Casa Folea

---

Echipa: Florin, Razvan

---

Timp de mers: Ziua 1 – 8 ore, Ziua 2 – 10 ore

---

Echipament: bocanci, ciorapi 3 perechi, parazapezi, pantaloni de corp, suprapantaloni goretex, manusi – 2 perechi, geaca puf, polare – 2, bluza de corp – 2, geaca de ploaie si vant, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, casca, coltari, piolet, ham, coarda, ochelari de soare, crema de soare, alimente, sac de dormit, saltea, primus.

---

Observatii: traseu dificil iarna ce necesita echipament adecvat si o pregatire fizica buna. Iarna, Intre Refugiul Grind 1 si Vf La Om, se va urma traseul prin Coltii Gainii. Pe creasta sudica avem portiuni expuse ce trebuie abordate in functie de conditiile din teren.

Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomadate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).

    Avem o iarna mai atipica, adica una saraca în precipitatii, mai ales daca vorbim de zona montana. Stratul de zapada a scăzut considerabil iar in ianuarie a nins foarte puțin. Chiar si asa trebuie sa ne mentinem ritmul și organizam o tura pe Creasta Sudica a Pietrei Craiului. Nu fusesem iarna pe acest traseu, și acum aveam doua zile la dispoziție pentru a inteprinde o tura de iarna.
    Asa ca umplem desagele cu cele necesare unei innoptari la Refugiul Grind și cu sculele necesare unei ture de iarna. De la Folea gonim spre Table și apoi spre Refugiul Grind 1. Fiind o zi de vineri, lume nu prea gasim prin zona. La Grind ajungem in timpul dat de indicatoare. Luam o pauza de masa si ii dam binete la deal. Panta ia proporții si va trebui sa ambalam motoarele. Nu mai exista loc de menajamente. Avem o vreme relativ buna, cu cer mixt, cu soare care se supara din cand in cand și se ascundea printre nori. Zapada nu prea avem, dar chiar si asa alegem traseul de iarna pe Coltii Gainii. Nu ne folosim de coltari, pentru ca nu este nevoie. Nici chiar la ieșirea pe varf nu trebuie. Varful ne intampina cu un real spectacol. Soarele iese exact la fix și de asta se bucure atât aparatele, cât și noi. O mica fereastra ne ofera imagini unice.
     Dupa acest show, ne lasam la refugiu si nu avem încotro decât sa pierdem timpul prin zona. Noaptea se lasa usor, insa noi nu ne mai putem bucura de soare, ceata a pus stapanire pe masiv. Un mic festin la primusul nostru ne prinde bine pentru ca frigul se lasa ușor și îl simțim. Se prognozau cam -5 grade. Cativa fulgi isi fac simtita prezenta, dar nu insistau. Nici măcar un cm de zapada nu a căzut toată seara. Avem de așteptat ore multe pana se crapa de ziua, asa ca ne bagam in saci. 
    Nici dimineața nu este promițătoare. Norii isi fac de cap, dar totuși vedem Bucegii sau Iezerul. Stiam ca pe la 10:00 va ieși soarele. Ne urnim pe la 09:00 din loc după o cafea și strâns calabalacul. Vom lua la rand fiecare proeminenta în funcție de conditiile din teren.
    Punem coltarii in picioare și pornim pe creasta sudica. Când pe zapada, când pe stanca, un chin pentru picioarele noastre. Coltarilor le place zapada, insa pe piata scrasnesc anevoios și e greu sa ii scoți mereu. Ii dam asa, luând la rand varfurile Coltii Grindului, Umerilor, Lespezi, Pietrei, Funduri. Suntem expuși la orice pas și atenti peste masura. Fara probleme trecem pericolele pana ajungem pe Vf Pietrei. Aici entuziasmul dispare, se instalează o usoara oboseala și încep nervii. Urmeqza lupta cu jnepenii pe care ii știm și ca vara te cam sâcâie. Fiecare adancitura ne stoarce de energie și mai dam cate o înjurătură. Parca nu se mai termina. Coboram, urcam in fucntie de teren si pe unde credem noi ca este mai facil de inaintat. Norii freamata intens si cativa fulgi isi fac simtita prezenta cand ajungem in Saua Funduri. Ne-a luat vreo 4 ore si ceva sa o dovedim. Descindem la Refgiu Funduri pentru a infuleca ceva si pentru a topi zapada. Storsi putin de enrgie aveam nevoie sa suplimentem cu ceva resurse. 
    De aici nu mai e nimic de admirat, ceata se instaleaza confortabil si acapareaza tot peisasajul. Scot coltarii din picoare deoarece ma incurca si cu capul in pamant apsim spre Folea. Nu ne dorim decat sa ajungem cat mai repede la masina dupa asa efort. Rucsacurile s-au usurat putin, dar tot ca niste pietre le simtim in spate. La Table adapam putin si o luam pe unde am venit, spargand intunericul cu lanterna din dotare. Pe la orele 18:00 incheiem tura. In concluzie, daca vrei sa te bagi iarna pe Creasta Sudica a Pietrei Craiului, tine cont de conditiile din teren, de echipament, de pregatirea fizica si morala, rezistenta la frig si multa rabdare, pentru ca nu este usoara.