Valea Sugarilor si Culmea Doamnele – Muntii Bucegi
Perioada: 14 Octombrie 2020
Traseu: Telecabina Pestera – Valea Sugarilor – La Cerdac – Varful Omu – Culmea Doamnele – Telecabina Pestera
Marcaj: Valea Sugarilor nemarcata, Saua Sugarilor – La Cerdac – Vf Omu 
, Vf Omu – Vf Doamnele 
, Saua Doamnele – Culmea Doamnele – Valea Ialomitei 
Timp de mers: 5 ore 30 minute cu pauze
Echipament: adidasi drumetie, ciorapi – 2 perechi, , pantaloni softshell, bluza de corp – 1, tricou cu maneca scurta – 1, geaca de ploaie si vant Goretex, geaca de puf, manusi – 1, lanterna frontala cu baterii de rezerva, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1.
Scurta descriere: traseul porneste de la Telecabina Pestera si pentru putin timp urmarim marcajul banda albastra ce urca pe Valea Ialomitei pana cand ajungem la o stana, de unde ne lasam in dreapta pe Valea Sugarilor. O vale larga ideala iarna de schi cu mici praguri ce pot fi trecute cu usurinta. Traseul merge preponderent pe partea dreapta a vaii pe o poteca firava pana iese in Saua Sugarilor. Din sa, mergem pe Cerdac pana in Saua Vaii Cerbului si continuam sa urmam poteca marcata cu banda galbena. Ajunsi in varf, luam o scurta pauza si facem cale intoarsa pe langa Vf Bucura Dumbrava, urmand marcajul banda rosie spre Doamnele pana dam de indicatorul punct rosu. De aici poteca ne poarta pe Culmea Doamnele pana dam in Valea Ialomitei.
Observatii: traseul este mediu ca dificultate si poate prezenta probleme de orientare; pana in zona la Cerdac exista apa pe traseu;
Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).
Max elevation: 2489 m
Min elevation: 1603 m
Total climbing: 1050 m
Total descent: -1048 m
Vremea din aceasta toamna nu prea ne-a ajutat sa ne îndeplinim toate planurile. Creasta Munților Fagaras si alte trasee, unele din ele nemarcate, erau pe lista noastră daca vremea ar fi fost la fel buna ca in ultimii doi ani in luna Octombrie. Asa ca, dupa o zi mohorâtă prin Masivul Baiului, la nici 4 zile, prindem o fereastra de vreme buna si ne ducem in Munții Bucegi. Cu cele mai multe trasee făcute in acest munte, opțiunile rămase sunt putine, mai ales din traseele marcate. Fiind ales din scurt traseul, găsim o varianta mai usoara, chiar daca vorbim de vale nemarcata. Valea Sugarilor pe care am văzut-o deseori când treceam din Saua Sugarilor spre Omu sau invers era opțiunea pentru o zi de toamna însorita si cu ceva vant.
Pe la 09:30 intram pe traseu, plecând chiar de lângă telecabina. Mergem putin pe traseul marcat banda albastra ce urca pe Valea Ialomiței si, când ajungem la o stana, părăsim marcajul, urmărind firul vaii. Putin mai sus dam de inca o stana si, dupa ce mergem putin pe partea stanga a vaii, trecem raul, urmand o poteca firava ce merge cu precădere pe dreapta. Desi este o vale nemarcata, dificultati prea mari nu întâmpinam. Câteva porțiuni de gheata ne dau câteva emoții, in rest totul merge uns. Este mai usoara decât alte trasee marcate. Iarna este preferata schiorilor off-piste. Oprim din când in când pentru a lua ceva energie din ce aveam in rucsac, un Isostar îmi da aripi pe ultima suta de metri. Valea are cateva praguri, mai mici sau mai mari, ușor de trecut si mici cascade, acum, pe jumatate înghețate. O devoram repede, eram încălziți bine dupa tura de 22 km din Masivul Baiului.
Când aproape sa ieșim in sa, vantul începe sa își arate coltii, erau anuntați 50 de km la ora si o temperatura resimțită de -8 grade. Noi eram pregătiți sa ii înfruntăm cu tot ce trebuie. Intrati pe Cerdac, avem noroc ca suntem la adăpostul lui, iar când ieșim in Saua Vaii Cerbului vantul avea o viteza draconică. Părea ca are mai mult decât se anunțase. Mai ca te muta din loc. Traseul este in continuare la fel de ușor si in numai 2 ore 30 minute suntem pentru a nu știu cata oară pe cel mai înalt varf al Bucegilor – Vf Omu. Cabana este la fel cum o știm, veche si neprimitoare, cu lacătul pus pe usa, fara a avea un mic adapost pentru a te adăposti de iuresul naturii pentru a mânca ceva sau a-ti trage putin sufletul.
Nu zăbovim mult, luam o mică gustare in dosul cabanei, feriți de vant si ne lăsam pe Culmea Doamnele, continuându-ne periplul prin acești minunați munti. Aveam câțiva ani de când nu mai veneam pe aceasta culme ce duce la Refugiul Batrana sau, mai jos, la Padina. Dar traseul nostru nu era asta, când întâlnim indicatorul cu punct rosu, ne lăsam stanga pe o culmea domoala ce străjuiește Valea Ialomiței in dreapta cum privim de la izvoare. Prietenoasa pentru ceva timp, ca apoi sa coboram intr-o panta solicitanta pentru genunchi pana ieșim in vale. Avem priveliști frumoase si mai uitam de ea. Ajungem devreme la telecabina, cam 5 ore ne-au luat pentru a face circuitul ce a cuprins Valea Sugarilor- Vf Omu – Culmea Doamnele.
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.
