Muntii Leaota sunt situati in partea central sud-estica a teritoriului Romaniei, in vestul Carpatilor de Curbura. Se invecineaza in nord cu Culoarul Rucar Bran, in est cu Masivul Bucegi, in sud cu Dealurile Barbuletului, Dealul Stanei, Culmea Runcu – Bezdead, iar in vest cu Depresiunea Dragoslavele, Depresiunea Campulung, Culmea Oii. Masivul are o suprafata de 346 km patrati. Forma generala a lor este de dreptunghi, cu lungimea desfasurata pe N-S si latimea V-E. Administrativ ei se intind pe teritoriul a trei judete: Dambovita, Brasov si Arges. Muntii Leaota depasesc 2100 m inaltime, cu cel mai inalt varf, Leaota 2133 m.
        Din punct de vedere geologic  Muntii Leaota  sunt alcatuiti din trei unitati stratigrafice: fundamentul cristalin prealpin dominat de sisturi cristaline prehercinice si hercinice ce acopera in intregime culmea principala; invelisul sedimentar pre-austric cu gresii, conglemerate,  calcare cenusii, marne, majoritatea dominand pe partea sud estica (Pestera Ratei, Cheile Rateiului); invelisul sedimentar post – austric cu depozite de sisturi argisloase, gresii calcaroase, brecii si microbecii, argile marnoase, tufuri ce cuprinde partea nordica a masivului.
         Structural, masivul Leaota, se prezinta ca un larg anticlinoriu cu axa orientata nord – sud. Principala caracteristica a masivului consta in prezenta unei culmi principale orientate nord -sud din care pleaca mai multe culmi secundare cu orientare est – vest, plus cele doua din nordul si sudul ei. Culmea principala separa bazinele Oltului si Dambovitei desfasurandu-se pe varfurile Santilia Mare, Secarea, Mitarca, Leaota 2133, Tancava 1812 m, Romanescu 1713 m.
    Clima este asemanatoare muntilor inalti din tara noastra ce depasesc 2100 m inaltime, cu temperaturi medii anuale de 6 grade la 1000 m altitudine si 0 grade la 2000 m, evidentiindu-se diferente in functie de expunerea versantiilor, stiindu-se ca cei cu expunere nordica pot avea temperaturi mult mai scazute decat ceilalti. Cantitatile anuale de precipitatii sunt la fel influentate de altitudine si orientare. Ele cresc odata cu altitudinea, iar pe partea nordica sunt caderi mai insemnate decat pe partea sudica. Cele mai multe precipitatii se inregistreaza vara, cu 36% din cantitatea medie anuala, luna iunie fiind cea mai ploioasa, iar cele mai putine toamna cu 16 – 19 %. 
    Reteaua hidrografica a Masivului Leaota se remarca prin prezenta a trei bazine hidrografice importante: Ialomita, Dambovita si Olt (mai putin). In mare parte arterele hidrografice isi au obarsia in apropierea crestei principale. Din Bazinul Dambovitei amintim: Valea Ghimbavului, Valea Caselor, Valea Badenilor si Valea lui Coman. Din Bazinul Ialomitei fac parte: Valea Brateiului, Valea Rateiului, Valea Raciului, Valea Ialomicioarei, iar din Bazinul Oltului amintim Valea Turcului. Lacurile sunt putine in acest masiv, majoritatea fiind nivale. Lacul Domnitei, Lacul Verde, Lacul Ascuns, Lacul Mic aflate pe Muntele Albescu, Lacul Fagetel aflat intre Muntele Rosu si Muntele Fagetel. Mai putem mentiona lacul aflat in apropierea Varfului Leaota sau lacurile de pe Muntele Lacului.
       Vegetatia este prezenta in functie de etajare. Avem etajul alpin, prezent la peste 1750 m, reprezentat de pipirigut, parusca, clopetei, iarba iepurasului, ienuparul piptic, aninul de munte, smardarul, merisorul, afin, coacaz etc; etajul padurilor de conifere dominat de molid si slab reprezentat de socul rosu, coacazul de munte, afinul, vinarita, etc; etajul nemoral reprezentat de padurille de amestec (molid, brad, fag, carpen), padurile de fag.
     Fauna este reprezentata de pisica salbatica, veverita, parsul de alun, jderul de padure,  gusterul, reptila de padure, soarecele de zapada, soarece vargat, pitulicea sfaraietoare, chitcanul de munte, brumarita alpina,  cocos de munte, gaita de munte, pitigoiul motat, forfecuta, negraica, cucuveaua, ciocanitoarea verde, eretele, privighetoarea, gusterul, soparlita de frunzar, soparla de padure, vipera comuna, scorpionul e.t.c.

       Accesul in Masivul Leaota se face din E 574 prin localitatile Fundata, Podu Dambovitei, Rucar, Dagoslavele, pe DN 73 A prin localitatile Stoenesti, Badeni, Cotenesti, Valea Cetatuia, pe DC132 prin localitatea Runcu, pe DN 71 ulterior pe DC 714A din localitatea Mororeni si pe DN 73 F prin localitatea Moeciu de Sus.