Daca nu ar exista vai, nu ar exista nici munti, ar spune o vorba. ” Vaile se definesc ca fiind forme de relief negative rezultate preponderent prin actiunea apelor curgatoare. Raurile prin adancire dau nastere excavatiei si o maresc pe verticala si intr-o oarecare masura in lateral prin eroziunea exercitata la baza versantilor. Configuratia văii însă depinde pe de-o parte de evolutia versantilor, de ritmul retragerii lor în raport cu intensitatea actiunii diverselor procese de modelare dar şi cu rezistenta pe care o opun rocile, structura, vegetatia care ii acopera. Pe de alta parte, un rol însemnat îl au factorii care impulsioneaza procesele din albia raului (climatul, ridicarile neotectonice, coborarea nivelului de baza), de aceştia depinzand mărirea pe verticala a vaii cat şi impulsul dat direct sau indirect proceselor ce se realizeaza pe versanti. Se adauga factorul timp în functie de care vaile se însumează spatial în sisteme ierarhizate, fiecare ordin având trasaturi specifice. (Geomorfologie generala, Mihai Ielenicz)”. Tot din acelasi studiu aflam ca vaile pot fi clasificate in mai multe tipuri in functie de caracteristicile lor. Astfel, intalnim dupa fizionomie (vai simetrice si asimetrice), dupa stadiul de evolutie (vai tinere, vai mature, vai in stadiu de batranete, vai policiclice), dupa unitatile naturale in care se desfasoara ( munte, deal, campie), dupa raportarea la structura geologica (orizontala, monoclinala, cutata, discordanta, faliata), dupa rocile in care s-au adancit (loess, carst, granit), dupa caracteristicile contactului cu marea sau oceanul (vai liman, vai cu estuar, vai cu delte). Pentru a face cat mai rapid legatura cu subiectul articolului de fata ne vom raporta la vai formate in functie de unitatea naturala si anume cea montana. Adica vom descrie 10 vai pe care noi le-am parcurs si ne-au impresionat cel mai mult. 

Valea Sambetei – situata in nordul Masivului Fagaras, aceasta vale este una dintre cele mai spectuloase vai din Carpatii Romaniei. Strajuita de doi versanti impunatori, Muchia Dragusului si Muchia Sambetei, este o vale larga ce cuprinde cinci caldari glaciare: Caldarea Mare, Caldarea Buna, Caldarea la Fereastra Mica, Racorele din Sus si Racorele din Jos. Pentru a o explora va trebui sa pornim din localitatea Sambata de Sus, mai exact de langa Manastirea Constantin Brancoveanu si sa urmam firul vaii pentru a iesi in zona alpina dupa un mers prin padure. Iesiti la o cabana veche ce-i poarta numele, avem mai multe variante de trasee ce ne poarta prin caldarile mai sus mentionate, ca in final sa iesim in creasta principala sau pe cele doua muchii ce o flancheaza. Sunt multe obiective de enumerat aici, cum ar fi Coltul Balaceni, Varful Slanina, Piatra Carprei, La Cheia Bandei, Varful Galasescu Mic etc.

Valea Malaiesti – situata in nordul Muntilor Bucegi, este una dintre cele mai cautate vai de iubitorii de munte. Atat vara, cat si iarna vedem cum misuna pe ea drumeti, alpinisti de toate varstele, principala cauza fiind frumusetea ei. Avand o origine glaciara si cu aspect deschis, valea este marginita de Culmea Padina Crucii si Culmea Bucsoiului. Pornim din Rasnov si vom urca prin padure pana la 1700 m, dupa care vom iesi in golul alpin, in care intalnim mai multe praguri glaciare pe masura ce urcam. Avem mai multe variante de traseu pe care le vom aborda in functie de sezon si de pregatirea noastra montana, cel mai cautat dintre ele fiind cel prin Hornurile Mari.

Valea Pietrele – situata in nordul Masivului Retezat, valea ne poarta printr-un labirint de piatra din care isi trage si numele. Cu aceleasi caracteristici ca primele doua, pe o distanrta de 5 km, vom urca prin padure pana iesim in golul alpin la Cabana Gentiana. Tot pe parcursul acestui traseu am trecut pe langa o alta cabana, Cabana Pietrele. Odata iesiti din padure, vom merge pe cursul raului, fiind nevoiti sa-l traversam de mai multe ori. Intalnim un bloc de piatra numit Bordul Tomii si putin mai sus un lac glaciar, de unde isi are izvoarele. Marginiti de versanti impunatori cu varfuri ascutite ce ne asteapta pentru a le cuceri, vom iesi in Curmatura Bucurei de unde avem mai multe optiuni de hoinarit.  

Valea Rosiile – situata in partea nordica a Muntilor Parang, marginita de culmile Slivei si Gheresu, valea este una dintre principalele atractii ale masivului. Plecam de la Groapa Seaca pe firul Vaii Jiet, pe un drum forestier, in capatul caruia dam de confluenta paraielor Rosiile si Gheresu. Noi il vom urma pe primul, urcand prin padure pana la Refugiul Agatat. Nu dupa mult timp vom iesi in gol alpin, de unde admiram crestele zimtate si cele patru lacuri glaciare pe care le vom intalni odata cu cresterea in altitudine in ordinea urmatoare: Zanoaga Stanei, Lacul Rosiile, Lacul Lung, Lacul Mandra. Pe un teren pietros vom iesi in creasta principala din care putem urca pe cel mai inalt varf, Vf Parangul Mare.

Valea Pietrosului – mergem in nordul tarii, in Carpatii Orientali, mai exact in Muntii Rodnei, pentru a vorbi de o vale glaciara de 7 km lungime. Isi are obarsia in Lacul Iezer din Caldarea Pietrosului, la circa 1800 m si este marginita de culmile Piciorul Mosului si Piatra Alba. Pentru a strabate valea vom pleca din Borsa pe trasul marcat cu banda albastra, pe care o paraseste la un moment dat, urcand pe Piciorul Mosului, si iese in golul alpin in frumoasa caldare glaciara ce cantoneaza un lac ce seamana cu conturul Romaniei. Pe masura ce urcam, putem admira valea in toata splendoarea ei si in final vom ajunge pe cel mai inalt varf, Pietrosul Rodnei 2303 m. 

Valea Cerbului – situata in estul Muntilor Bucegi, pe abruptul prahovean, valea este parca putin mai atipica fata de cele de mai sus. ar duce spre o forma de v, cu versanti mai abrupti si impunatori. Vorbim de Creasta Morarului si Creasta Costilei. Pentru a o parcurge vom urca pe Plaiul Fanului pana cand vom iesi in Poiana Cerbului. De aici ne inscriem pe firul vaii si continuam prin padure nu pentru mult timp. Un adevarat spectacol ni se deschide odata cu iesirea in zona alpina si versantii Morarului si Costilei sunt de-a dreptul fascinanti. Din vale pleaca multe trasee nemarcate recomandate doar celor cu mare experienta montana, insa ne putem multumi si cu traseul ce urcam pe vale pana iese pe cel mai inalt varf – Vf Omu. 

Valea Rea – vorbim de cea din sudul Masivului Fagaras, una dintre cele mai cautate vai pe timp de vara datorita obiectivelor întâlnite pe ea si ca este una dintre cele mai scurte cai către Vf Moldoveanu. Intalnim pe aceasta frumoasa vale Cascadele Vaii Rele si Zbuciumata, Lacul Iezerul Triunghiular. Fiind tot de origine glaciara, valea in forma de v isi croiește drum printre Muntele Nisipului si Muntele Dara, in partea inferioara si printre varfurile Buduru Mare si Buduru Mic, in zona alpina, iar la izvoare veghează Varfurile Moldoveanu si Vistea. 

Valea Lala – o vale aflata în nordul Muntilor Rodnei ce cantoneaza lacuri glaciare, o cascada, o vegetatie si o fauna cu specii protejate, fiind totodată si rezervatie. Păzită strașnic de Culmea Plescutei pe partea stanga si de Culmea Dosu Gajei pe partea dreapta, cum privim de la izvoare, pe vale gasim doua lacuri glaciare si o cascada ce ne incanta privirea. Făcând parte din Rezervatia Lala – Bila, aici gasim un traseu tematic cu flora si fauna din vale trecuta pe panouri informative. Daca vegetatia o putem vedea usor in jurul nostru, cu animale este mai greu. Va trebui un filaj in care sa ne inarmam cu multa rabdare. Traseul pornește de la Gura Lalei, urmărind cu precădere firul vaii pana ajungem in Saua Inelului, de unde avem posibilitatea de a urca pe doua dintre cele mai inalte varfuri din acest masiv, Varful Ineu si Varful Ineut.

Valea Rea – gasim mai multe vai rele in Carpatii Romaniei, iar acum vorbim de cea din nordul Masivului Retezat. O vale larga glaciare, nu foarte lunga, dar care ne ofera o biodiversitate rar intalnita in zonele montane. Atat vegetatia luxurianta, cat si taurile din zona alpina o fac atractiva, dar si coloșii ce pot fi atinși odata iesiti in Saua Pelegii. Vorbim de Vf Peleaga Mare si Vf Papusa, varfuri ce depasesc 2500 m si sunt printre cele mai inalte din tara. Raul a sapat de-a lungul anilor si lasat in urma ei doua culmi, Culmea Pietrele si Culmea Valea Rea, pe care le vom admira parcurgand traseul marcat cu triunghi galben. Izvoraste din Lacul Mare, de sub peretii Papusii. 

Valea Lotrului – revenim in Masivul Parang, pe partea nordica, unde gasim o vale la fel de frumoasa ca cele de mai sus. Valea Lotrului are un parcurs lung, insa noi vom face referire doar la cel ce strabate Parangul de la izvoarele din Lacurile Galcescu si Zanoaga Mare pana la Obarsia Lotrului. Pentru a parcurge aceasta vale ne vom inscrie pe traseul marcat cu cruce rosie si vom urca pe firul vaii prin padure, traversand deseori cursul involburat. Iesim din padure si vom depasi pragurile glaciare cu privelisti superbe, ca in final sa ajugem la Lacul Galcescu. Continuare poate fi facuta fie spre Lacul Zanoaga Mare, fie spre Lacurile Pencu si Vidal prin Hornul Lacurilor. 

In articolul de fata am expus cele mai frumoase vai din Carpatii Romaniei ce pot fi parcurse pe trasee marcate si in cea mai mare parte pe timp de vara. Am dat doar 10 exemple, dar cu siguranta putem completa lista si cu alte vai frumoase pe care le-am strabatut de-a lungul anilor. Valea Podragului, Valea Caltunului, Valea Balei, Valea Caprei, Valea Vistei, Valea Urlea (Muntii Fagaras), Valea Gaura, Valea Caraiman (Muntii Bucegi), Valea Bucurei, Valea Stanisoarei (Muntii Retezat) sunt cateva exemple.