Pasind pe Lespezi
Perioada 19 iulie 2017
Echipa: Florin, Teo, Marian, Marian, Monica
Traseu: Piscul Negru – Stana Lespezi – Varful Lespezi – Saua Lespezi – Saua Podeanu – Stana Lespezi – Piscul Negru
Timp de mers: Piscul Negru – Varful Lespezi 4 ore, Varful Lespezi – Saua Lespezi – Saua Podeanu – Piscul Negru 4 ore
Marcaj: Piscul Negru – Saua Lespezi 
, Saua Lespezi – Saua Podeanu 
, Saua Podeanu – Stana Lespezi – Piscul Negru 
Distanta: 12.3 km
Diferenta de nivel: 1350 m urcare, 1346 m coborare
Echipament: bocanci, ciorapi de vara – 3 perechi, pantaloni scurti – 2 perechi, pantaloni lungi, geaca softshell, bluza de corp – 1, tricou maneca scurta – 3, geaca de ploaie si vant, manusi, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa
Observatii: traseul este dificil datorita pantei si diferentei de nivel. Necesita o pregatire fizica buna, echipament corespunzator traseelor alpine. Traseul marcat cu banda albastra pe vreme rea poate fi pierdut cu usurinta. In caz de vreme rea folositi track-ul GPS. Nu exista apa pe traseu.
Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).
Daca nu a fost sa fie Creasta Sudica a Craiului, atunci am hotărât sa urcam pe Lespezii Făgărașului. Creasta sudica nu se preta intr-o zi, asa ca am decis sa urcam pe al 5 lea varf ca înălțime din țara. Ieșim repede pe autostrada Pitești si in scurt ajungem in Curtea de Argeș, de unde mai cooptăm o persoana in grupul nostru. Serpuim pe Transfagarasan pana la Piscul Negru, loc in care lăsam mașina.
Echiparea o facem rapid, nu prea aveam timp de pierdut, aveam un traseu de vreo 8-9 ore. Pana pe Vârful Lespezi traseul fusese stabilit, însă pentru coborâre aveam sa hotărâm pe varf. Traseul începe prin padure, pe o poteca ușor accidentata la inceput, iar in scurt timp iese in gol alpin si nu departe se afla Stana din Lespezi. Esti tentat sa spui ca mai ai putin, vârful pare aproape, dar pe măsura ce urci iti dai seama ca ai de furca. Nu prea ai noroc de trasee ușoare in Fagaras, indiferent de unde ai urca. La stana, câinii ne întâmpina prietenos, pe semne ca sunt obișnuiți cu turiștii, traseul este unul circulat, asa ca nu sunt probleme ca in alte masive precum Leaota, Siriu, Capatanii. Vremea era incerta la plecare, mergând putin la noroc, deoarece era o probabilitate de 35% de ploaie. Nu prea fac lucru asta, desi mulți merg pe premiza asta, poate avem noroc si nu ploua. Am mers pentru ca ploaie anunțată se preconiza a fi la coborâre, iar traseul nu era dificil din punct de vedere tehnic. Norii negri învăluiau vârful din când in când, dându-ne mici speranțe ca vom prinde vremea frumoasa de acum 10 zile de pe Vf Moldoveanu. Urcam vioi toți, plini de energie, stăteam toți bine cu condiția fizica, oprind uneori pentru poze si hidratare. Pana la urma norii ne ajutau fiindcă ne fereau de razele soarelui arzător de Iulie. Traseul nu are multe lucruri de remarcat, urca pe o culme prelunga ce își accentuează panta pe ultimile sute de metri. O singura zona periculoasa este prezenta la 2230 m, in care poteca se îngustează si poate prezenta pericole pe timp de vreme rea sau iarna. Vârful se apropia tot mai mult de noi, dar pe ultima porțiune energia noastră se mai risipise, urcam putin mai greu.
Ne apropiam de 4 ore de mers, cam cat estimasem si noi. Consultând GPS-ul, atunci când am pășit pe varf, timpul de mers arată 3 ore 56 minute, distanța 4,75 km, iar diferența de nivel 1251 m. Când am pășit pe Lespezi, norii se retrăgeau ușor, dându-ne ocazia sa vedem aproape tot ce era in jur. Negoiu in scurt timp a iesit la iveală si aștepta fotografii sa-l pozeze iar Lacul Caltun in care oglindesc crestele Fagararasului il admiram de la mare înălțime. Am stat ceva timp pe varf, umblam bezmetici dintr-un loc in altul pentru ca nu stiai unde sa faci ai repede poze. Daca jos caldura te topea, sus am fost nevoiți sa apelam la manusi, imi înghețase mâna pe telefon. Tentați fiind sa urcam si pe Cornul Caltunului, aflat la mică distanța de Lespezi, renunțam din cauza timpului limitat ce-l mai aveam la dispozitie.
Ne lăsam repede in Saua Lespezi, unde luam o pauza de masa. Stabilm sa continuam tot pe culme. Priveliștea este mult mai frumoasa de pe culmea Podeanu. Ai șansa sa admiri Custura Saratii, una dintre cele mai provocatoare porțiune de la noi din țara. Nici Varfuirle Ciortea, Scara, Serbota nu sunt de neglijat. Din Saua Lespezi ai posibilitatea de a cobori pe partea cealaltă de vale, pe traseul marcat de curând triunghi rosu, in trecut punct rosu. Probabil ajungeam repede jos, dar am venit sa profitam de munte, asa ca am ales traseul mai frumos. Din Saua Lespezi urmărim traseul banda albastra pana in Saua Podeanu. Pe vreme rea sau iarna poți pierde cu ușurintă traseul. Noi coboram pe de-a dreptul, însă este bine sa ai un GPS cu tine. Din varf pana in Saua Lespezi am facut o ora si din Saua Sespezi pana in Saua Podeanu inca o ora.
Ajunși in sa, facem stanga pe un drum ce poate fi parcurs cu o masina offroad, care se înfunda la un moment dat. Traseul este marcat cruce rosie si rareori găsești câte un marcaj vechi, fie cruce galbena, fie banda albastra. Dupa ce se termina drumul, începe o poteca ce șerpuiește pe o panta abrupta pana la trecerea râului, in apropierea stanei. Răul il depășim cu atenție, fiindcă nu ai nimic pe ce sa pui piciorul. Aici vedem si marcajul de vorbeam mai sus, triunghi rosu, ce are un timp de parcurgere de 2 ore de la Stana Lespezi pana la Saua Lespezi. Câinii ne întâmpinau cu un lătrat alert, speriind-ne putin. Nu ai nicio șansa, chiar daca sunt 4-5 persoane, sunt câini de o talie impresionata care la un salt probabil te doboară. Norocul nostru a fost ca s-au cumințit, doi dintre ei cunoscându-ne de la urcare. Mai aveam o porțiune de traseu comuna cu cea de la urcare, pe care o coboram in graba, dispăruse entuziasmul si se instalase oboseala.
Dupa 1 ora si 45 minute din Saua Podeanu, ajungem in zona cabanelor in mirosul de grătare si mizeria din jurul râului. Nu știu ce plăcere au turiștii sa vina la aceste cabane înțesate, in care nu prea te poți bucura de natura, ci mai degrabă de gunoi, fum si gălăgie. Plecam repede din zona spre București, încheind tura satisfăcuți de ceea ce ne-a oferit Făgărașul.
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.
