Retezatul Nordic | Valea Pietrele, Culmea Lolaia, Valea Stanisoarei

Perioada 25 – 28 august 2015

Trasee:

Ziua 1: Carnic – Cabana Pietrele/ 2.30 ore/ traseu usor/

Ziua 2: Cabana Pietrele – Valea Pietrele – Curmatura Bucurei – Lacul Bucura – Saua Judele – Lacul Zanoaga si retur/ 11 ore/ traseu dificil/ (Pietrele – Bucura) (Bucura – Zanoaga)

Ziua 3: Cabana Pietrele – Culmea Lolaia – Varful Retezat – Valea Stanisoarei – Cabana Pietrele/ 6 ore 30 minute/traseu moderat/ (Pietrele – Lolaia – Vf Retezat), (Vf Retezat – Valea Stanisoarei – Pietrele)

Ziua 4: Cabana Pietrele – Cascada Lolaia – Carnic/ 2 ore/ traseu usor/

Vezi traseele din Masivul Retezat

Cazare: campare la cort in apropierea Cabanei Pietrele (circa 300 m), exista apa langa camping.

Echipament: bocanci, ciorapi 3 perechi, pantaloni scurti – 2 perechi, suprapantaloni goretex, polare – 2, bluza de corp – 2, geaca de ploaie si vant, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, cort, saltea, sac de dormit.

Observatii: trasee recomandate celor bine antrenati fizic. Poate prezenta dificultati de orientare in partea superioara. Exista apa pe trasee.

Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).

Este greu de spus care este cel mai frumos masiv de la noi din tara, dar de fiecare data cand ma gândesc la Masivul Retezat, parca ceva ma cheamă acolo. Împlinisem 2 ani de cand nu mai ajunsesem in Retezat, cam mult, asa ca nu mai era timp de pierdut si am pus planul la bătaie. Eram in aceeasi formula, eu si Gabi, si in aceasi perioada. Tura pe care o planificasem era pe partea de nord, pe o perioada de 4 zile.
Plec din Bucuresti si ma intalnesc cu Gabi in Târgu -Jiu, de acolo mergem pe Valea Jiului spre Petrosani si mai departe spre Hateg. Daca pe Valea Jiului este un calvar sa mergi cu masina, nu acelasi lucru il pot spune si intre Petrosani si Hateg, drumul este demn de o tara din Uniunea Europeană. Inainte cu 9 km de Hateg, in dreptul localității Ohaba de sub Piatra, facem stanga, trecem prin localitățile Silistea de Sus si Jos, Nucșoara si ajungem in Carnic. Drumul este asfaltat pana in localitatea Nucșoara, dupa care incepe drumul pietruit, destul de bun, unde pot urca si masini cu garda mai joasa. Cu masina poti urca pana aproape de Cascada Lolaia, dar noi am lasat-o in parcarea aflată la intrarea in parcul național. Pregătim rucsacul fiecare si plecam spre Cabana Pietrele. Drumul spre cabana este relativ usor, un drum forestier ce șerpuiește prin padure, cu o durata de doua ore. Aveam ceva greutate cu noi, deoarece vream sa dormim la cort si oricât ai încerca sa reduci din greutate tot se aduna 14-15 kg pentru o drumetie de 4 zile.
Plecați la 17:00 din Carnic, ajungem in jurul orei 19:00 in campingul aflat la 300 de m de cabana. Aici mai erau cateva corturi si in cateva minute il instalam si noi. Punem saltelele, sacii de dormit, apoi mergem in recunoaștere pe langa cabana. Mâncam cate ceva la cabana, bem o bere si mergem la cort. La ora 22:30 dam stingerea, a doua zi ne aștepta un traseu lung. Planul pentru prima zi era sa facem turul lacurilor cu acces din Valea Pietrele, sa ajungem chiar la Zanoaga.
La 7:00 ne trezim si la 7:30 plecam pe traseu. Luam putina apa cu noi de la izvorul de langa cabana, ca pe tot traseul aveai de unde lua. Traseul este marcat cu banda albastra si urmărește Valea Pietrele pana in Curmatura Bucurei, iar de aici continua spre Lacul Bucura chiar pana in Poiana Pelegii. Pornim prin padure pana la Cabana Gențiana aflată la 1700 m, pe o poteca pavata pe alocuri numai cu pietre si in 45 de minute suntem acolo. Nu zăbovim mult si ne vedem de drum, urmărind poteca prin jnepenis. Traseul era tot mai plăcut, cu cat înaintam, cu atât ni se iveau privelisti care meritau sa le acordam o mai mare atenție. Pe Valea Pietrele, la 1900 m altitudine, se afla Taul Pietrele, la care ajungem dupa 2 ore de mers lejer. De aici vremea se schimba usor, norii si ceata isi fac simțită prezenta si din cand in cand mai apar Vârfurile Bucura si Custura Bucurei. In creasta Bucurei ne întâlnim cu un grup de cehi bine echipați si informați, schimbam cateva cuvinte si coboram spre Bucura. Pe indicatoare scria 3 ore 30 minute, exact cat am facut noi. Cateva poze si plecam mai departe spre Lacul Zanoaga pe traseul triunghi rosu, cu aceeasi durata de parcurgere. Urcam usor si ajungem la Lacul Bucurel, nu departe este Taul Porții. De aici traseul se schimba, pasind atent pe stâncile mari de piatra. Gabi rămânea tot mai in urma, simtind lipsa pregătirii fizice după aproape un an de zile de inactivitate. In apropiere de Saua Judele, ne gândim ca ar fi bine sa se întoarcă in Curmătura Bucura si sa ma aștepte acolo. Îmi doream mult sa ajung la Lacul Zănoaga. Continui in mare viteza si trec repede de sa, unde ma întâlnesc cu doi turiști. Din culme se vedea Lacul Judele in stanga, iar putin mai departe, pe dreapta, Lacurile Iezerul si Caprele. Dupa o ora de mers vad si Lacul Zănoaga, însă pana la el trebuia sa cobor ceva. Vremea era din ce in ce mai instabila, dar nu ma putea opri din dorința de a vedea lacul. Cobor rapid spre lac intr-o liniște deplina. Nu era nimeni in zona, doar la Refugiul Salvamont era un salvamontist cu care am schimbat câteva vorbe. Ma atentionase ca la Bucura ploua. Dupa ce am mâncat putin, am luat-o din loc. Nici nu știu când am ajuns inapoi pe culme, am mers fara oprire. Când ajung in Saua Judele, ceata pusese stăpânire pe Retezat de nu vedeai la 5 m. Se auzea ceva gălăgie in zona, dar nu vedeam unde, putin mai sus, dupa ce s-a mai ridicat ceata, i-am văzut pe unii ce escaladau creasta nemarcata intre Judele si Vârfurile Bucura. Trag tare sa ajung in Curmătura Bucurei, unde vorbisem cu Gabi sa ma aștepte. Când ajung in sa Gabi nu era. Nu știam ce sa fac, semnal la telefon nu avea, asa ca am coborât la cabana pe același traseu. La Cabana Gențiană iau o pauza, începeam sa simt oboseala, aveam cam 9 ore de mers. Dupa 15 minute, plec spre Pietrele si in 40 minute sunt la cort. Nu era nici urma de Gabi. Dupa 10 minute il sun si îmi raspunde, fiind pe la Gențiană. Rămăsese la Bucura cu niște turiști. Nu ne sincronizasem pentru ca el se aștepta sa fac mai mult pana la Zănoaga. Pana seara am stat pe lângă cabana la bere. Era multa lume in zona, venita din diverse orase sau din afara țării. In Retezat si Fagaras vin mulți turiști din afara țării pe timp de vara.

Cum in Retezat nu ajungi ușor, a doua zi vream sa profit de timpul pe care-l mai aveam la dispoziție, dar si de vremea care se anunța. Aveam de gând sa urc pe vârful Vf Retezat, al treilea ca altitudine din masiv. Gabi nici nu vrea sa mai audă de vreun traseu. Ne trezim dimineața pe la 7:30 si abia pe la 09:00 plec spre Vf Retezat. Traseul ales era pe Lolaia cu coborâre pe Valea Stanisoarei si se întindea cam pe vreo 7 ore de mers. Intru pe traseul marcat cu banda galbena cu un urcuș susținut inca de la inceput. Dupa vreo ora, cred, ies in Saua Ciurila, loc din care priveliștea iti taie respirația. Măreția Retezatului te fascinează, însă nici celelalte masive din jur nu sunt de neglijat, Muntii Tarcului de exemplu. Pe traseu mai erau drumeti, era o vreme buna fata de ziua precedenta, profitând toți de acest lucru. Dupa un mers prin jnepeni, urmează partea mai dificila printre lespezii mari de pe culme. Pe mine ma avantajează mersul pe lespezi pentru ca sunt înalt si am picioarele lungi. In partea superioară începeam sa simt putina oboseala, dupa ce cu o zi inainte mersesem aproape 11 ore. Asaltul spre varf este pe o panta mai accentuata, fiind nevoit sa iau pauze mai dese. Dorința de a ajunge si pe vârful Retezat era mare, știam ca voi fi remunerat pentru efortul depus. Pe o asa vreme, ceea ce vedeam in fata ochilor nu vezi tot timpul. Iau o pauza lunga pe varf, aveam mult timp la dispoziție. Aici era agitație multa, turistii veniți din toate direcțiile, mulți dintre ei străini, ziceai ca esti in alta țara. Mănânc relaxat, profit putin de soare pentru un pic de bronz de munte si abia dupa 45 minute ma las in Saua Retezatului de vara. Coborârea este brusca, in scurt timp cobori vreo 200 m. In sa părăsesc culmea, coborand in Valea Stanisoarei. Traseul este accidentat pana la lac, trebuie putina atenție. Valea este la superlativ, frumusețea ei te încânta inca e la inceput. Cobori din Saua Retezatului de vara, dinspre vest, pana la lac, dupa care fac brusc stanga pe firul vaii Stanisoara. Dupa ce ajung la lac, încep sa ma întâlnesc cu câțiva oameni. Stau câteva clipe pentru poze si continui traseul pe vale. Mai jos ma mai întâlnesc cu turisti care păreau sa urce doar pana la lac, erau neechipati si urcau cu greu, întrebându-ma daca mai au mult. Coborarea pe firul era relaxanta, sursurul apei ma însoțea mereu. Fiind singur, la intrarea in padure, eram putin mai atent, deoarece traseul ce duce spre Rausor este renumit pentru prezenta animalelor sălbatice. Nu mai era mult pana la cabana si pe la 16:00 ajung la Pietrele unde ma aștepta Gabi. Se plictisese atâtea ore, regretând ca nu a facut un traseu macar de vreo 2-3 ore. Pana seara am lenevit pe lângă cabana, am intrat in vorba cu mai mulți montaniarzi, ne-am potolit setea cu câte o bere si o cola. Abia seara pe la 23:30 am intrat in cort, pe o asa vreme si asa atmosfera era păcat sa dormi.

A patra zi aventura noastră in superbul Retezat se încheie. Ne luam jucăriile si coboram la masina, nu inainte de a vizita Cascada Lolaia. Luam masina, coboram in Hateg de unde iau microbuzul spre București, iar Gabi ia calea Aradului.
Dupa 4 zile in Retezat nu îmi mai venea sa plec, este cel mai frumos munte din țara noastră in opinia mea. Când ma gândesc ca vin aici, aștept cu nerăbdare sa vad aceasta minune a naturii. Păcat ca nu pot ajunge mai des la el, este un munte greu accesibil, necesitând minim 4 zile pentru a te bucura din plin de el.

Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.